Cancerul bronhopulmonar continuă să reprezinte principala cauză de mortalitate oncologică în România și în Europa, au arătat specialiștii în cadrul webinarului „Cancerul bronhopulmonar - de la suspiciune la tratament”. Potrivit lor, în prezent, principala provocare nu mai este lipsa terapiilor moderne, ci diagnosticarea tardivă a bolii, care limitează șansele de tratament curativ.

În acest context, prevenția, depistarea precoce și implementarea unui program național de screening prin tomografie computerizată cu doză redusă (Low-Dose CT) au devenit priorități pentru comunitatea medicală și pentru autoritățile din sănătate. În paralel, dezvoltarea medicinei personalizate, extinderea testării moleculare și accesul la terapii inovatoare schimbă radical prognosticul pacienților diagnosticați în stadii tratabile.

România dispune în prezent de majoritatea terapiilor recomandate de ghidurile europene și internaționale, însă beneficiile acestora sunt limitate de faptul că boala continuă să fie diagnosticată, în cele mai multe cazuri, în stadii avansate, a subliniat dr. Daniela Zob, manager al Institutului Oncologic București „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” (IOB).

„Astăzi putem vorbi despre o personalizare reală a tratamentului în cancerul bronhopulmonar. Avem acces la majoritatea terapiilor recomandate de ghidurile internaționale, însă supraviețuirea pacienților depinde, în primul rând, de momentul în care este pus diagnosticul. Diagnosticul precoce rămâne cea mai importantă condiție pentru ca medicina personalizată să își atingă întregul potențial”, a afirmat managerul IOB.

Se impune o evaluare mult mai complexă

Ea a arătat că, deși investigațiile imagistice permit identificarea suspiciunii de cancer pulmonar, confirmarea diagnosticului și alegerea tratamentului optim depind astăzi de o evaluare mult mai complexă decât în urmă cu doar câțiva ani.

Astfel, în prezent, simpla confirmare histopatologică a bolii nu mai este suficientă. Pentru alegerea tratamentului optim este necesară caracterizarea moleculară completă a tumorii, care permite identificarea biomarkerilor pentru care există terapii țintite sau imunoterapii deja rambursate în România.

În ultimii ani, Programul Național de Testare Moleculară a creat cadrul necesar pentru efectuarea acestor investigații în laboratoare acreditate, facilitând accesul pacienților la medicina personalizată. Totodată, dezvoltarea continuă a cercetării oncologice conduce la identificarea unor noi biomarkeri și la extinderea indicațiilor terapeutice inclusiv în stadiile incipiente ale bolii.

„Testarea moleculară nu mai este rezervată doar pacienților cu boală metastatică. Pe măsură ce apar noi terapii perioperatorii și adjuvante, caracterizarea moleculară influențează din ce în ce mai frecvent alegerea tratamentului încă din stadiile precoce”, a explicat dr. Daniela Zob.

Accesul la tratamente și screening

Pe lângă dezvoltarea diagnosticului, un rol esențial îl are extinderea accesului la tratamente inovatoare, a arătat dr. Oana Mocanu, director al Direcției Farmaceutice, Clawback, CostVolum din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Tratamentul cancerului pulmonar nu mai este standardizat. Alegerea terapiei depinde de profilul molecular al tumorii, iar Programul Național de Oncologie oferă pacienților acces la testare genetică, radioterapie modernă și un număr tot mai mare de terapii inovatoare. Actualizarea continuă a listei medicamentelor compensate și contractele cost-volum permit introducerea rapidă a unor noi opțiuni terapeutice”, a amintit aceasta.

În cazul cancerului pulmonar fără celule mici (NSCLC), pacienții beneficiază de acces la terapii țintite și imunoterapii pentru principalele mutații genetice cu relevanță terapeutică. În paralel, sunt introduse noi indicații terapeutice și noi contracte cost-volum pentru molecule inovatoare, pe măsură ce acestea parcurg procesul de evaluare și rambursare, a adăugat reprezentanta CNAS.

Pe de altă parte, dr. Teodor Blidaru, medic specialist în Radiologie și Imagistică Medicală, a adus în discuție introducerea tomografiei computerizate cu doză redusă de radiații ca metodă de screening. El a explicat că investigația utilizează o doză de radiații de aproximativ șapte-opt ori mai mică decât tomografia computerizată utilizată în scop diagnostic, nu necesită administrarea substanței de contrast, durează doar câteva minute și permite identificarea unor noduli pulmonari foarte mici, care nu sunt vizibili pe radiografia toracică.

În plus, experiența internațională demonstrează beneficiile screeningului prin Low-Dose CT. Studiile NLST și NELSON au arătat că această metodă reduce semnificativ mortalitatea prin cancer pulmonar și permite diagnosticarea bolii în stadii în care intervenția chirurgicală poate avea intenție curativă.