Newsflash
Ars Medici

Testele sanguine pentru inflamaţie pot fi discordante

de Prof. dr. Manole COJOCARU - oct. 18 2013
Testele sanguine pentru inflamaţie pot fi discordante

Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) şi proteina C-reactivă (CRP) sunt teste utilizate curent în practica clinică pentru evidenţierea inflamaţiei, deşi rezultatele acestor analize de laborator pot fi uneori discordante. Observaţia nu este deocamdată clară în practica clinică.

 

   Rezultatele celor două teste sunt uneori diferite, pot să nu se coreleze unul cu celălalt, în unele condiţii, într-o populaţie de pacienţi neselectaţi. S-a observat că există un grup de pacienţi cu infecţii care au prezentat rezultate discordante: CRP crescut, VSH scăzut. S-a observat, la pacienţi cu lupus eritematos sistemic, rezultate discordante: CRP crescut/VSH scăzut sunt mai rar întâlnite, comparativ cu VSH crescut/CRP scăzut; de asemenea, rezultate discordante s-au găsit în grupul pacienţilor cu poliartrită reumatoidă: CRP crescut/VSH scăzut. La pacienţii cu accident vascular cerebral ischemic sau atac ischemic tranzitoriu se constată frecvent VSH crescut/CRP scăzut, în timp ce în infarctul miocardic sau tromboembolismul venos se constată CRP crescut/VSH scăzut.

Teste sanguine care evidenţiază inflamaţia

   Viteza de sedimentare (VSH), proteina C-reactivă (CRP) şi vâscozitatea plasmatică (VP) sunt teste care detectează inflamaţia. Aceste teste sunt folositoare, ajută la stabilirea diagnosticului şi la monitorizarea evoluţiei anumitor boli.

Inflamaţia şi proteinele sanguine

   Proteinele sanguine sunt produse de ficat şi sistemul imun în anumite stări clinice anormale, cum ar fi infecţia, boala autoimună, neoplasmul. În caz de inflamaţie, proteinele sunt adesea eliberate la nivelul inflamaţiei şi ajung în circulaţia sanguină.
   VSH, CRP şi VP sunt testele cel mai frecvent folosite pentru a evidenţia creşterea proteinelor sanguine, marker al inflamaţiei. Nivelurile crescute de VSH, CRP şi VP sunt markeri ai inflamaţiei. În general, VP şi VSH nu se modifică rapid, precum CRP, la debutul inflamaţiei sau la sfârşitul acesteia. CRP nu este influenţat de aşa de mulţi factori ca VP sau VSH. CRP este un marker mai precis în anumite tipuri de inflamaţie. Totuşi, VP este mai sensibil şi are specificitate mai crescută comparativ cu VSH sau CRP când monitorizăm evoluţia în poliartrita reumatoidă.
   VSH, CRP şi VP pot să crească în multe stări inflamatorii: unele infecţii (în special cele bacteriene), abcese, unele tipuri de poliartrită, diverse boli ale ţesutului conjunctiv (de exemplu, polimialgia reumatică sau arterita temporală), leziuni tisulare şi arsuri, neoplazii, boala Crohn, rejetul transplantului de organ, infarctul miocardic.
   În unele stări clinice, se observă că nivelul VSH scade – de exemplu, în insuficienţa cardiacă, policitemie, anemia cu celule în formă de seceră, crioglobulinemie.

Utilitatea clinică

   VSH, CRP şi VP sunt teste inflamatorii nespecifice. Creşterea VSH, CRP şi VP poate să indice o stare inflamatorie. De obicei, nivelul crescut al acestora este urmat de investigaţii suplimentare, care să clarifice cauza bolii. Se impune efectuarea de teste pentru elucidarea cauzei. Nu este posibil să stabilim un diagnostic complet al unei anumite stări clinice pe baza nivelului crescut de VSH, CRP sau VP.
   Înaintea testelor suplimentare, se recomandă ca testele VSH, CRP sau VP să fie repetate după o perioadă de câteva săptămâni sau luni! Dacă nivelurile acestora sunt crescute de o infecţie recentă (cauză frecventă), este posibil să revină la normal când infecţia se rezolvă şi nu se mai impun alte teste suplimentare.
   Răspunsul la tratament poate fi, de asemenea, monitorizat folosind nivelurile VSH, CRP şi VP; acestea pot să scadă dacă pacientul răspunde bine la tratament. Toate cele trei teste sunt folositoare. Totuşi, schimbările concentraţiei de CRP sunt mai rapide. De exemplu, scăderea CRP în câteva zile de la începerea tratamentului pentru o anumită stare clinică este semn că tratamentul recomandat este adecvat. Este important să ştim când tratăm o infecţie severă sau un puseu sever al unei boli inflamatorii. De exemplu, dacă nivelul CRP nu scade, tratamentul indicat nu este corect şi trebuie schimbat.
   Testul CRP nu detectează cauza inflamaţiei. Totuşi, testul poate fi efectuat împreună cu alte teste pentru detectarea unei stări inflamatorii acute sau cronice.
   Creşterea nivelului de CRP nu se întâmplă numai din cauza infecţiei sau a inflamaţiei, ci se poate observa şi în timpul sarcinii, precum şi în urma administrării de anticoncepţionale orale. S-a mai observat şi că nivelul CRP este crescut la persoanele obeze.
   Există mai multe cauze posibile de creştere a nivelului VSH şi din acest motiv testul trebuie efectuat împreună cu alte teste. În timpul inflamaţiei, atât nivelul VSH, cât şi concentraţia CRP cresc, totuşi, nivelurile de CRP cresc şi scad mai rapid comparativ cu nivelurile VSH.
 

Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH)

  VSH crescut indică prezenţa inflamaţiei în organism. Dacă anumite proteine acoperă eritrocitele, acestea vor adera unele de altele şi vor determina eritrocitele să sedimenteze mai repede. Nivelul VSH este în general mai crescut la femei; de asemenea, creşte cu avansarea în vârstă, fiind scăzut la copii.

Proteina C-reactivă (CRP)

   CRP este denumită şi proteină de fază acută. Nivelul CRP creşte în anumite boli care se însoţesc de inflamaţie.

Vâscozitatea plasmatică (VP)

   Condiţiile în care testul VSH este util pentru monitorizare pot fi, de asemenea, monitorizate, folosind testul care analizează VP. Totuşi, VP este mai dificil de măsurat şi nu se foloseşte curent în practica clinică, precum VSH.

 
Din aceeași categorie
Paradoxul obezităţii: bolile cardiace

Paradoxul obezităţii: bolile cardiace

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Anchiloza șoldului la copiii cu vârsta între 1 și 6 ani - Neoacetabuloplastia cefaloobturatorie vs alte intervenţii (2)

Anchiloza șoldului la copiii cu vârsta între 1 și 6 ani - Neoacetabuloplastia cefaloobturatorie vs alte intervenţii (2)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe