În România, cancerul bronhopulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate între toate cancerele, iar statisticile arată că, anual, 10.770 de români sunt uciși de cancerul bronhopulmonar.
Anual, la 7 aprilie este marcată Ziua Mondială a Sănătății. Tema de anul acesta a campaniei este „Planeta Noastră, Sănătatea Noastră” („Our planet, our health”).
Într-un mesaj publicat pe canalul de YouTube, experții Organizației Mondiale a Sănătății explică de ce consideră poluarea aerului o urgență în domeniul sănătății publice.
Un studiu amplu demonstrează variaţii semnificative ale raportului dintre bebelușii de sex masculin și feminin născuţi anual, în funcţie de agenţii poluanţi regăsiţi în regiunile evaluate.
Noile strategii pentru prevenţia, tratamentul și managementul accidentului vascular cerebral au fost analizate de specialiștii români și străini în cadrul Școlii Internaţionale de Vară în Neurologie.
Expunerea la niveluri mari de poluanţi atmosferici poate crește riscul de obezitate și de astm, conform unui studiu efectuat în Delhi, India.
O echipă de cercetători și ingineri dedicaţi biotehnologiei propun o soluţie privind poluarea ecosistemului marin cauzată de cremele și loţiunile dedicate protecţiei solare.
EuroHealthNet, un parteneriat al organizațiilor care lucrează pentru a contribui la o Europă mai sănătoasă, a dat publicității recent un infografic care arată diferențele uriașe dintre țări la acest capitol.
Pe măsură ce descoperim tainele acestui virus, descoperim plusurile și minusurile activităţii sale. Dacă vorbim despre problemele pur medicale găsim o multitudine de efecte.
Lumea medicală a fost dominată, în perioada pandemiei de COVID-19, de numeroase webinarii pe această temă. Totodată, au existat multe controverse privind infecţia cu SARS-CoV-2.
O cercetare nouă sugerează că poluarea aerului ar putea avea un efect asupra numărului de decese de pe urma COVID-19.
O „pandemie” de poluare a aerului, spun cercetătorii, scurtează viețile oamenilor, la nivel mondial, cu o medie de trei ani. Totodată, poluarea aerului este cauza a 8,8 milioane de decese premature, anual, spun experții.
Între 2030 și 2050, se preconizează că schimbările climatice vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an, din cauza malnutriției, malariei, diareei și stresului termic.
Experții trag un semnal de alarmă, amintind că particulele în suspensie poluante (PM) se numără printre factorii care cresc incidența și severitatea unor afecțiuni ale aparatului respirator.
Medicii pneumologi de la noi din țară trag un semnal de alarmă, amintind că plămânul este cel mai expus organ la aerul poluat (în care există particule de materie, așa-numitele PM) și nu numai.
Doi specialiști din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), dr. Andra Neamțu și dr. Anca Moldoveanu, au răspuns întrebărilor noastre pe tema calității aerului și ne-au explicat care sunt efectele poluării cu particule (pulberi) în suspensie - PM - asupra organismului uman.
.jpg)
În ultimele săptămâni, o rețea independentă de monitorizare a calității aerului a înregistrat valori extrem de mari ale poluării în București, mai ales pe timpul nopții.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
