Deşi salută forma pusă în dezbatere publică
săptămâna trecută, care a ţinut cont de propunerile lor, studenţii la medicină
au păreri diferite referitoare la efectele unei noi organizări şi pregătiri în
rezidenţiat.
Cristian Moise, preşedintele Societăţii
Studenţilor în Medicină Bucureşti (SSMB), apreciază că această a doua formă a
ordonanţei referitoare la rezidenţiat este îmbunătăţită faţă de cea precedentă.
Astfel, accederea la prima etapă a rezidenţiatului n-ar urma să se realizeze în
baza mediilor din timpul anilor de facultate, cum prevedea prima formă, ci prin
examen, iar comisiile externe de supraveghere ale acestuia ar preveni
favoritismele. Noua formă a rezidenţiatului nu ar urma să se mai aplice
absolvenţilor din anul următor, ci promoţiei 2015. Obiecţii ridică însă faţă de
posibilitatea ca rezidenţiatul să se desfăşoare şi în centre neuniversitare şi
sub îndrumarea unor medici sau farmacişti care nu sunt cadre didactice în învăţământul
superior medical, ceea ce poate afecta calitatea pregătirii. În plus,
reprezentantul mediciniştilor bucureşteni s-a arătat îngrijorat de
posibilitatea ca perioada redusă de pregătire de specialitate, ca urmare a
introducerii trunchiului comun, să nu corespundă cu normele europene, ducând la
eventuala nerecunoaştere în străinătate a studiilor efectuate. El s-a pronunţat
pentru implicarea în discuţii a reprezentanţilor universităţilor, care să se
pronunţe în special faţă de aceste probleme.
Eduard Bonci, preşedintele Organizaţiei
Studenţilor Medicinişti din Cluj, nu crede însă că recunoaşterea diplomei de
specialitate ar putea fi periclitată de noua formă de rezidenţiat, de vreme ce
un sistem similar, de stagiatură, se practică şi în alte state europene. El
apreciază că cei doi ani de trunchi comun îi pot ajuta pe absolvenţii nehotărâţi
să se decidă asupra unei specialităţi, cu condiţia ca pregătirea în această
perioadă să fie una riguroasă. Cât despre calitatea actului educaţional,
reprezentantul mediciniştilor clujeni crede că ea este afectată în acest moment
de supraaglomerarea îndrumătorilor din centrele universitare, astfel că
posibila pregătire cu medici primari care nu sunt cadre didactice este o formulă
pozitivă, atâta timp cât acreditarea acestora va fi riguroasă şi bazată pe
performanţă. El crede că noua formă a ordonanţei, apărută în urma sesizărilor şi
propunerilor studenţilor, dovedeşte că Ministerul Sănătăţii este dispus să
dialogheze pe această temă cu părţile interesate, lucru important în vederea
stabilirii altor detalii, precum tipul de specialităţi incluse în diferitele
trunchiuri comune, posibilitatea transferului între trunchiuri, standardul
minim de cunoştinţe teoretice şi practice care trebuie însuşite în prima etapă.
Liga Studenţilor
la Medicină Dentară Bucureşti nu a participat la discuţiile cu Ministerul Sănătăţii,
însă şi-a exprimat câteva opinii prin preşedintele său, Petru Acon. Referitor
la examenul de rezidenţiat, acesta s-a pronunţat pentru ca tematica să constea
în proporţie de 80% din subiecte de specialitate – iar restul din subiecte de
stomatologie generală –, lucru care ar asigura accederea la o anumită
specialitate, în locul eventualei distribuiri în funcţie de rezultat obţinut la
o altă specialitate decât cea dorită. Atât examenul de rezidenţiat, cât şi cel
final trebuie să fie descentralizate, cu bibliografie proprie, reflectând
diferenţele în organizarea şi principiile diferitelor şcoli din ţară. Referitor
la pregătirea în rezidenţiat, Petru Acon atrage atenţia asupra desfăşurării în
acelaşi timp a stagiilor pentru studenţi şi rezidenţi, în condiţiile în care
resursele umane şi tehnice nu sunt suficiente pentru asigurarea educaţiei de
calitate. În plus, LSMDB nu este de acord cu practica destul de frecventă a
transferului rezidenţilor dintr-un centru în altul, în condiţiile concurenţei
mult mai mari pe loc la examenul de rezidenţiat din Bucureşti faţă de alte
centre.