Newsflash
Știri

Învăţămintele unui studiu: competiţia rămâne deschisă

Învăţămintele unui studiu: competiţia rămâne deschisă
 La 13 mai 2013, au fost anunţate oficial rezultatele primei anchete de prevalenţă a BPOC, care a combinat, în premieră, chestionarul cu spirometria. Studiul a avut o serie de elemente în subsidiar, care au permis concluzii pe măsură şi mai ales învăţăminte utile pentru sistemul românesc de asistenţă a acestei categorii de pacienţi cu BPOC; a acoperit peste 9.000 de persoane alese, acestea constituind un eşantion probabilistic, stratificat, stadial, cu stratificare în primul stadiu Prevalenţa declarată a problemelor respiratoriiîn funcţie de: aria culturală (18 arii culturale) şi tipul localităţii. Prin aplicarea în prima treaptă a anchetei a unui chestionar, s-a reuşit identificarea a 4.930 de persoane cu risc de BPOC sau chiar posibil bolnave. S-a trecut apoi la faza de spirometrie – 5.960 de spirometrii, la 1.646 de respondenţi.
  Primele date demonstrează, analizând prevalenţa declarată a problemelor respiratorii (fig. 1), că 51% din cei chestionaţi erau apreciaţi la risc pentru BPOC şi 46% aveau cel puţin trei factori de risc asociaţi. Doar 19% fuseseră diagnosticaţi anterior cu bronşită, emfizem sau astm. Este o confirmare a faptului că această boală este puternic subdiagnosticată, iar termenul de BPOC, la nivelul actual de educaţie al populaţiei, nu spune mare lucru. Din cei cu diagnosticul deja pus, majoritatea apreciază că au o formă „uşoară“ (51%); 23% o apreciază ca „moderată“, iar doar 5% o consideră gravă. Se poate astfel uşor observa tendinţa de a subevalua gravitatea bolii, dacă este lăsată la latitudinea pacientului. Tot la capitolul relaţie şi monitorizare de către medic, ancheta a relevat două elemente importante: 61% sunt văzuţi cu regularitate de medici şi majoritatea (60%) de către medicul de familie; doar 27% ajung la pneumolog. Extrem de puţini bolnavi sunt văzuţi de medicii specialişti pneumologi. Un alt element care poate atrage un val de reflecţii este accesul la spirometrie. Dintre persoanele la risc, extrem de puţine (17%) au făcut o spirometrie pe parcursul vieţii, majoritatea acestora fiind cu venituri mari. Aceste rezultate demonstrează că accesibilitatea la spirometrie – o investigaţie care, în România, încă nu are reputaţia electrocardiogramei – este foarte redusă şi ne reconfirmă că Societatea Română de Pneumologie, când a ales să organizeze campanii gratuite prelungite de spirometrie de Ziua astmului sau de Ziua BPOC, a venit pe bună dreptate în întâmpinarea acestor categorii de pacienţi, acordând şanse egale de diagnostic şi monitorizare şi celor cu venituri reduse. La fel de îngrijorător ni se pare şi cuvertura de doar 16%, la capitolul vaccinare antigripală a acestor grupe cu risc de BPOC. Se explică astfel o parte din rezistenţa populaţiei la ideea de vaccinuri, dar şi lipsa de pregătire în zona educaţiei şi acceptanţei acestora din partea medicilor.
  Ancheta explică şi cauzele de instalare şi frecvenţa factorilor declanşatori. Astfel, 55% au fumat minimum un an, 37% au fost expuşi la fumatul pasiv zilnic acasă şi foarte mulţi (45%) au fost expuşi în copilărie. La investigaţia spirometrică, 23% aveau o disfuncţie obstructivă, mai frecvent bărbaţii (31%) şi în creştere de la 40 de ani la mai mult de 60 de ani, de la 15 la 29%. Fumatul era prezent la această categorie de pacienţi la risc la 77% din bărbaţi şi 45% din femei (se demonstrează că prevalenţa tabagismului este mai mare la sexul masculin, cu consecinţe la distanţă legate de prevalenţa bolii). În final, prevalenţa BPOC la populaţia peste 40 de ani a fost de 25% la bărbaţi şi de 8% la femei, cu o creştere vizibilă la populaţia peste 60 de ani, unde ajunge la 20% (fig. 2).Prevalenţa BPOC la populaţia peste 40 de ani Competiţia între rural şi urban, la bărbaţi, este deschisă (fig. 3). Învăţămintele: când un bărbat din patru peste 40 de ani are BPOC şi acest fapt se agravează cu progresia în vârstă, se impun măsuri decisive şi radicale în domeniul profilaxiei secundare şi terţiare din această afecţiune şi mai ales pe zona prevenţiei debutului ca fumător la copii şi adolescenţi.
   Pe baza evaluărilor din acest studiu, avem şi o estimare per populaţie a bolii, de 8,13%. Toate acestea reconfirmă, pe bună dreptate, că şi România este în rândul ţărilor cu prevalenţă Prevalenţa BPOC după gen şi mediu de rezidenţăridicată a bolii şi că pe viitor ne putem aştepta la presiuni serioase asupra sistemului, din partea acestei afecţiuni. Ancheta noastră se constituie în final într-un semnal de alarmă pentru Ministerul Sănătăţii şi Casa de Asigurări, demonstrând că în România nu doar bolile cardiovasculare sau cancerul pulmonar vin puternic din urmă şi că, în mod egal, competiţia este deschisă şi cu bolile obstructive cronice.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe