Această zi este stabilită pentru a atrage atenția asupra necesității de a intensifica și consolida efortul de combatere și control al acestei maladii. 

Prevenția primară, screningul și depistarea precoce încă de la primele semne, sunt cele mai eficiente metode de combatere a bolii, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). 

Într-un efort fără precedent, Uniunea Europeană a lansat Planul European de Combatere a Cancerului, al cărui parcurs de implementare în perioada 2021-2025 a fost publicat.

O inițiativă emblematică din cadrul Planului European de Combatere a Cancerului este Registrul European al inegalităților în domeniul cancerului. Acest registru oferă date solide și de înaltă calitate cu privire la prevenirea cancerului și la îngrijirea pacienților oncologici, care permit identificarea tendințelor din statele membre și din regiuni, precum și identificarea disparităților și inegalităților dintre acestea.

Profilele de țară privind cancerul au fost lansate în cadrul Conferinței „Echitate, Excelență și Inovație – îngrijire modernă pentru toți” organizată de Președinția Suediei la Consiliul Europei împreună cu Comisia Europeană. 

Citiți și: Primele profiluri de țară în materie de cancer din Registrul european 

Solidaritate pentru toți semenii diagnosticați cu cancer

Institutul Național de Sănătate Publică se alătură efortului global de combatere a cancerului, militând pentru solidaritate cu toți semenii diagnosticați cu cancer și familiile acestora pentru a elimina inegalitățile de acces la servicii de sănătate de egală calitate și siguranță.

Raportul privind inegalitățile în cancer este oglinda de moment a ceea ce s-a realizat în Uniunea Europeană, dar și în fiecare dintre statele membre în domeniul prevenției și îngrijirii cancerului.

În ceea ce privește raportul de țară pentru România, acesta este o analiză de situație care ar trebui să ghideze atât politicile de sănătate și în egală măsură, direcționarea resurselor către acele regiuni, grupuri de populație care sunt cele mai lipsite de acces la servicii preventive și curative de calitate și sigure.

Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE, arată profilul de țară privind cancerul – România 2023, publicat pe 1 februarie 2023 (acesta poate fi accesat la www.oecd-ilibrary.org/social-issues-migration-health/profil-de-tara-privind-cancerul-romania-2023_20726aa6-ro). 

Mortalitatea prin cancer este peste media Uniunii Europene (264 la 100.000 de locuitori față de media de 247) și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000 (cancer de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic și al vezicii urinare).

Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. 

Citiți și despre un proiect nou de hotărâre de Guvern: noi medicamente gratuite pentru pacienţii oncologici, cu diabet sau cu boli rare 

Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de a reduce prevalența factorilor de risc pentru cancer. 

Programe de screening populațional

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE.

Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

Se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional și național după 2023. Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate  ale programelor de  screening și asigurarea continuității serviciilor.

Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces.

În egală măsură, milităm pentru ca prevenția să primescă atenția cuvenită, pe măsura importanței sale. Prevenția reprezintă intervenția de sănătate publică cel mai cost-eficientă și sustenabilă pe termen lung de control al cancerului.

Codului European de Luptă contra Cancerului, cuprinde un set de 12 recomandări prin care fiecare dintre cetățeni își poate reduce riscul individual de boală, iar la nivel populațional poate Evita peste 40% din cancere.