Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Dicţionar de microbiologie generală şi biologie moleculară (4)

Viața Medicală
Prof. dr. Valeriu RUSU joi, 2 august 2012
     Continuăm cu prezentarea succintă a caracteristicilor sistemului nervos enteric conţinute în extinsul dosar „Ventre, notre deuxième cerveau“ (Science et Avenir, iunie 2012).
     Secţiunea nr. 6 – „Depresie, anxietate, bacteriile ar dicta comportamentul nostru“ – începe cu afirmaţia directorului de cercetare din domeniul microbiologiei alimentaţiei în serviciul sănătăţii al INRA, Joël Doré: „Legătura dintre intestin şi creier reprezintă un domeniu de cercetare în plină expansiune. Dialogul celulelor intestinale ar putea explica unele maladii umane (...) în relaţie cu comportamentul nostru“. Se ştie deja, datorită unor proiecte de secvenţiere a genomului bacteriilor intestinale, că microbiota sărăcită se află în relaţie cu obezitatea şi cu unele boli intestinale. „În cazul obezităţii, nu se poate exclude ca interacţiunea creier-intestin să determine preferinţele alimentare“, presupune Joël Doré. Bacteriile ar trimite semnale epiteliului ce ar urca până la creier pentru a-i dicta poftele, dorinţele. Deocamdată, se ştie că mai multe tulburări gastrointestinale, printre care sindromul colonului iritabil, sunt frecvent asociate cu anxietate şi depresie. Este posibil ca aceste tulburări comporta­mentale să aibă ca sursă dezechilibrul microbiotei intestinale. Au început să apară articole cu rezultate certe, obţinute pe animale.
     Secţiunea nr. 7 – „Boala Parkinson ar putea avea originea în colon“. Altă surpriză: se speră ca o simplă biopsie din colon să permită în curând diagnosticul bolii Parkinson înainte de apariţia primelor simptome. Majoritatea bolnavilor au aceleaşi leziuni în intestin şi în creier. Dar rămân şi serioase obiecţii în comunitatea medicală. Astfel, neuropatologul vienez Kurt Jellinger a publicat (2008) un studiu efectuat pe 71 de cazuri de boală Parkinson post-mortem, constatând că doar 53% erau compatibile cu ipoteza intestino-cerebrală.
     Secţiunea nr. 8 – „Hipnoză, antibiotice (...) noi piste de îngrijire“. Trebuie îngrijit mai întâi abdomenul pentru ameliorarea moralului sau e necesară o protecţie a mentalului spre a preveni tulburările abdominale? Mai întâi o certitudine: îngrijirea unui abdomen dureros se dovedeşte dificilă. Tratamentele clasice, antispasticele, sunt larg prescrise, dar nu acţionează decât asupra crampelor abdominale. Cu eficienţă medie, în opinia gastroenterologului francez Jean Marc Sabaté, convins că într-o zi va fi posibilă identificarea la bolnavi a mecanismelor dominante – creier sau „creier abdominal“. Ca urmare, terapia ar deveni individualizată. Deocamdată s-ar distinge câteva axe de tratament, dacă se ţine seama de legătura dintre cele două creiere. Mai întâi, hipnoza poate fi o cale promiţătoare, de care ar beneficia circa 40% din bolnavi, conform mai multor studii. O altă pistă ar consta în utilizarea antibioticelor în colonul iritabil. În 2011, studiul lui M. Collins (Gastroenterology, 141:599-609) efectuat pe şoareci a probat pentru prima oară legătura dintre creier şi microbiota intestinală. Utilizarea antibioticelor a permis modificarea florei însoţită de o schimbare a comportamentului rozătoarelor. Este tentant să se extrapoleze la om aceste rezultate, recunoscute fiind componentele depresive şi anxioase din sindromul colonului iritabil. Iar alte studii efectuate de o echipă din Los Angeles au probat că tratamentul cu un banal antibiotic utilizat în diareea voiajorilor a suprimat durerea bolnavilor pentru şase săptămâni (M. Pimentel şi colab. – New Engl J Med, 2011, iun.6, 364:22-32). În fine, „creierul abdominal“ ar putea permite punerea la punct a unor antidepresive specifice.
     Secţiunea 9 – „Buna utilizare a probioticelor“ – este cea mai încărcată cu dispute. O întrebare se află în dezbatere: trebuie să ingerezi miliarde de bacterii spre a simţi „o stare de bine abdominal“? Conform definiţiei oficiale stabilite de FAO (2001), probioticele sunt „microorganisme vii care, administrate în cantităţi potrivite, conferă gazdei un beneficiu în termeni de sănătate“. În prezent, există pe piaţă mai multe cocktailuri de probiotice pentru favorizarea digestiei sau prevenirea diareii, balonării şi constipaţiilor, dar şi spre a întări apărarea organismului. „Pentru obţinerea unui bun probiotic, trebuie alese suşele bacteriene eficiente (după literatura ştiinţifică) şi fără riscuri de rezistenţă la antibiotice“, explică Alban Maggiar, directorul general al laboratorului Carrare şi preşedintele sindicatului naţional al fabricanţilor de complemente alimentare. Dar o echipă de cercetători de la Baylor College of Medicine Houston (Texas) afirmă într-o sinteză de lucrări in vitro şi pe animale (2010) că „probioticele pot provoca în mod evident modificări biologice semnificative în tractul gastrointes­tinal în ciuda prezenţei unor sisteme microbiene complexe şi stabile“.
     Cea mai controversată dispută a provocat-o însă Didier Raoult (după cum am menţionat anterior, cercetătorul cel mai citat din Franţa în 2011, după ISI Web of Knowledge). În Nature Reviews Microbiology din sept. 2009, el afirmă că „iaurturile şi băuturile lactate cu probiotice, utilizate de câteva decenii, ar avea partea lor de responsabilitate în epidemia de obezitate“. El reaminteşte: „probioticele sunt utilizate ca promotoare de creştere în sectorul agricol. Ar trebui efectuate noi studii pentru confirmarea utilităţii lor la om“. Didier Raoult a fost „evaluat“ voluntarist şi nonconformist, neîndoielnic pentru că rezultatele sale îndeosebi în studiul macrovirusurilor l-au consacrat, iar comunitatea ştiinţifică nu prea a luat în seamă noua sa preocupare. Numai că autoritatea europeană de securitate alimentară a declanşat controlul a peste 9.600 de produse considerate de fabricanţi drept probiotice. Producătorii sunt obligaţi să precizeze, pe cutiile comercializate, suşa bacteriană utilizată. De acum înainte, consumatorul trebuie să se descurce!
     În fine, în secţiunea 10 – „Şi mâine iaurturi antidepresive?“ – intervine un susţinător fervent al ideii de „creier abdominal“, profesorul Emeran Mayer, împreună cu echipa sa de la Universitatea San Diego (California). Rezultate obţinute cu procedee evoluate de IRM probează că zonele cerebrale implicate în anxietate reacţionează mult mai discret în faţa unor imagini ce în mod normal provoacă tristeţe, dacă subiecţii umani investigaţi au urmat o cură cu probiotice! „Acţionând asupra sistemului nervos enteric şi nervului vag, aceste microorganisme ar putea face bine creierului“, afirmă profesorul. De altminteri, o serie de cercetări au confirmat ipoteza sa, încât un simplu iaurt ne-ar proteja de depresie! De pildă, în Journal of British Nutrition, Michael Messoudi şi colab. din laboratorul independent ETAP (Ethologie appliquée, Nancy) au publicat un studiu pe voluntari. Ei au administrat un cocktail de probiotice (Lactobacillus helveticus R0052 şi Bifidbacterium longum R0175). Concluzia: „uşurează detresa psihologică a voluntarilor“.
     Multe şi surprinzătoare sunt misterele „creierului abdominal“, devenite subiecte ale unor cercetări riguroase, inclusiv terminologic. Am menţionat câteva referinţe, unele pot fi accesate pe net.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC