Cornel Amariei, CEO-ul și fondatorul .lumen, mărturisește că a văzut cât de mult poate tehnologia să ajute oamenii. A observat însă și cât de puțină tehnologie există pentru persoanele cu dizabilități, în special pentru cele cu dizabilități de vedere. 

În noiembrie 2021 scriam pe larg într-un dosar din „Viața Medicală” despre .lumen, sistemul care le oferea mobilitate persoanelor nevăzătoare. În acel interviu emoţionant, inginerul Cornel Amariei, crescut de părinţi cu dizabilităţi locomotorii, mi-a vorbit despre primul sistem care imita caracteristicile unui câine-ghid. De atunci, start-upul fondat de el a evoluat și a ajuns în prezent la o echipă formată din peste 50 de persoane. 

Parteneriat strategic 

M-am întâlnit cu Cornel Amariei în capitală, la începutul acestui an. Pe 22 ianuarie, start-upul .lumen și Orange Romania au organizat un eveniment pentru presă, prin care și-au propus să aducă împreună tehnologia asistivă și conectivitatea, anunțând astfel un nou parteneriat strategic. 

PĂRINȚII MEI SUNT PERSOANE CU DIZABILITĂȚI. AU AVUT O VIAȚĂ FOARTE GREA PENTRU A PUTEA SĂ AJUNGĂ UNDE AU AJUNS, PENTRU A PUTEA SĂ AIBĂ GRIJĂ DE MINE ȘI DE SORA MEA ÎN CONTEXTUL DIZABILITĂȚII PUTERNICE. SUNTEM O FAMILIE DE LUPTĂTORI. 

Parteneriatul este menit să susțină deplasarea independentă a persoanelor cu deficiențe de vedere. Punctul de plecare îl constituie headset-ul pentru nevăzători dezvoltat de start-upul fondat de Cornel Amariei. O soluție foarte bună pentru persoanele nevăzătoare este câinele-ghid, dar acesta nu este o soluție scalabilă, mi-a explicat fondatorul .lumen. „Cum ar fi dacă folosim tehnologia pentru a replica [ce poate face câinele-ghid]? Pentru a oferi aceleași avantaje pe care le oferă un câine-ghid?”, s-a întrebat el. 

Dispozitivul care te trage de cap 

Start-upul a identificat această problemă. Cu excepția bastonului alb și a câinelui-ghid al cărui antrenament costă foarte mult, persoanele cu deficiențe de vedere nu aveau la dispoziție o tehnologie cu inteligență artificială (IA) și camere video care să le ajute să se deplaseze. Împreună cu echipa sa, a creat ceea ce astăzi este cunoscut în întreaga lume sub numele de ochelarii .lumen pentru nevăzători. 

„Headset-ul replică ceea ce face un câine-ghid. Un câine-ghid funcționează prin a te trage de mână. El te ocolește de obstacole, te ține pe trotuar, te duce către destinație, te ajută la o trecere de pietoni etc. Ochelarii .lumen fac aceeași chestie. Ba chiar mai mult decât un câine-ghid. Însă ei o fac într-un mod diferit. Dacă câinele-ghid te trage de mână, device-ul te trage de cap.”

În România, conform datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, peste 80.000 de persoane trăiesc cu deficiențe de vedere. Din acestea, peste 35.000 sunt persoane nevăzătoare. 

Headset-ul folosește o interfață de feedback haptic, este vorba despre niște vibrații în zona frunții. „Efectiv simți cum device-ul te direcționează: te trage de cap în direcția în care trebuie să mergi, să ocolești un obstacol, să stai pe partea corectă a trotuarului, să nu intri în stradă, să mergi către destinație. Toate astea se întâmplă fără niciun fel de modificări ale infrastructurii curente. Ochelarii funcționează în orice loc al lumii”, a explicat fondatorul .lumen. 

Inginerii și specialiștii din acest start-up numesc tehnologia pedestrian autonomous driving, adică „condus autonom pietonal”. Ce reprezintă acest concept, de fapt? „Acest pedestrian autonomous driving este ceea ce o mașină condusă autonom face, dar nu pe drum ori pe stradă, ci pe trotuar. Ceea ce am construit noi este o mașină de condus autonom”, a detaliat fondatorul start-upului menționat. „Mașina” construită de .lumen este puternic bazată pe IA, pe tehnologiile care există astăzi într-o mașină condusă autonom. 

Cea mai mare provocare? Greutatea headset-ului 

În cadrul conferinței de presă organizate la București, tânărul CEO le-a descris jurnaliștilor cât de mare a fost provocarea, din punct de vedere tehnic, pe care echipa de ingineri a rezolvat-o pentru a crea headset-ul: „O mașină condusă autonom are o greutate de 2 tone. Ai loc să pui senzori pe ea; ai loc să pui calculatoare; ai loc să pui baterii. Noi a trebui să facem tot ceea ce face o mașină autonomă în sub un kilogram pe capul persoanei”, pentru că device-ul se pune pe capul utilizatorului, iar greutatea mare îi poate crea un disconfort. 

Însă chiar și așa, echipa a continuat să perfecționeze dispozitivul, astfel că astăzi persoane nevăzătoare din mai multe țări, inclusiv din România, pot să folosească ochelarii .lumen: „Vorbim de peste 34 de patente pe care le avem pentru această tehnologie. Dintre acestea, deja 6 sau 7 sunt aprobate acum – cele mai multe fiind în Statele Unite”. 

În esență, dispozitivul replică funcția de ghidare pe care, în mod tradițional, o oferă un câine-ghid. Ochelarii fixați pe capul utilizatorului folosesc camere video, inteligență artificială care analizează mediul înconjurător în timp real și algoritmi de navigație care calculează rute sigure. 

Datorită acestor caracteristici, nu există riscul ca persoana să se accidenteze, să se lovească de obstacole care nu sunt situate neapărat la nivelul solului, ci chiar la înălțimea capului.     

Povestea Silviei, unul dintre testerii ochelarilor .Lumen

Tot la conferința din ianuarie, am avut ocazia să o cunosc pe Silvia Stelea. Tânăra s-a născut cu retinopatie pigmentară, un grup rar de boli oculare ereditare caracterizat prin degenerarea progresivă a celulelor retiniene. Această boală progresivă duce la pierderea vederii. Doar că la Silvia s-a declanșat ceva mai târziu și astfel ea și-a pierdut mare parte din vedere în jurul vârstei de 24 de ani. 

„Până atunci am văzut cu ochelari de vedere. M-am descurcat independent, și cu studii, și cu toate celelalte”, a declarat tânăra. În urmă cu trei ani, Silvia a intrat în contact cu echipa .lumen și astfel a putut să testeze headset-ul lor. I-a cunoscut pe membrii start-upului în București, la prima ei testare. 

Ochelarii „arătau ușor diferit, pentru că era un prototip pe vremea aceea. Acum [dispozitivul] este subțirel, finuț. Atunci se încercau fel și fel de tehnologii. Pentru mine a fost foarte interesant, pentru că era prima dată când testam așa ceva. Nici nu-mi imaginam cum arată ochelarii. Mi se povestise la telefon, mi se spusese că vom testa ochelarii .lumen, dar nu-mi era foarte clar”.

Trasee sigure pentru utilizator 

Odată ce a testat headset-ul, a putut să le dea feedback inginerilor de la .lumen. „Le spuneam exact ce ar mai putea fi îmbunătățit. Cu cât mai multe feedbackuri pozitive ori negative, cu atât mai bine. Le spuneam lucruri de genul: «Trebuie să îmbunătățim asta», «Nu funcționează asta», «Uite, m-am dus acolo și nu funcționează un anumit lucru»”. Ei au încurajat-o să le ofere cât mai multe feedbackuri, ca să poată îmbunătăți tot ceea ce Silvia ar fi avut nevoie. 

În acest mod, a putut să ajute echipa de ingineri să facă dispozitivul mai bun în comparație cu versiunile precedente. Iar în prezent, headset-ul ajută utilizatorii să evite obstacolele și să se orienteze pe trasee sigure. Dispozitivul transformă informațiile vizuale din jur în vibrații discrete pe frunte. Este un mod intuitiv prin care utilizatorul simte în ce direcție poate merge.

Experiență unică 

Despre momentul în care a testat headset-ul povestește că „a fost o experiență unică, pentru că am ieșit din clădire și-am mers pe trotuar. Eram de mână cu sora mea geamănă, care are fix aceeași problemă ca și mine. Mergeam împreună, doar cu device-urile pe cap, fără bastoane! Nu-mi venea să cred. Nu-i venea nici Irinei să creadă că mergem pe stradă și suntem în siguranță, că suntem ghidate prin aceste vibrații”. 

În timpul plimbării s-a simțit în siguranță. Recunoaște că nu i-a fost teamă, chiar dacă ceea ce testa la acel moment era un prototip. „Nu mi-a fost teamă să experimentez, pentru că a fost foarte multă cercetare. Vorbim de ani de muncă asiduă. Ochelarii nu au apărut așa de ușor, sunt un dispozitiv complex.”