Prezenţă mai discretă pe simezele muzeelor sau galeriilor de artă, tapiseria oferă totuși un limbaj plastic diferit. În el se îngemănează culori și texturi, forme și volume, goluri și transparenţe, oferind iubitorilor de artă prilejuri de contemplare și reflecţie, așa cum putem vedea în această perioadă făcând o vizită la Muzeul Colecţiilor de Artă (MCA).

Păstrător al unor colecţii de artă ce reunesc o mare varietate de tematici și suporturi, parte a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), MCA își invită periodic publicul la revizitarea acestor valoroase lucrări de patrimoniu, în contextul unor expoziţii temporare menite să pună în valoare într-o perspectivă diferită anumite părţi din colecţiile sale. 

Până la 1 octombrie a.c. suntem astfel așteptaţi să redescoperim o serie de lucrări semnate de artista Șerbana Drăgoescu (1943-2013), cea care a donat MNAR prin testament atât casa în care a locuit, cât și colecţia sa de artă. Aceasta cuprinde lucrări proprii de pictură, grafică, tapiserie și cărţi-obiect, dar și lucrări realizate de tatăl său, pictorul Radu Drăgoescu, și de alţi artiști care i-au fost contemporani.

Un demers inovator

Pentru expoziţia actuală, intitulată „Șerbana Drăgoescu. Joc pentru semeni”, curatoarele Liliana Chiriac și Ilinca Damian au ales un număr relativ mic de lucrări din „Donaţia Șerbana Drăgoescu”. Prin intermediul lor, cele două prezintă demersul inovator al artistei, iniţiat în anii ’70, de a promova prin tapiserie o artă conceptuală. O artă care a trecut de la lucrările plane, destinate a fi prezentate pe simeze asemenea tablourilor, la lucrări complexe, menite a fi asamblate și combinate în instalaţii complexe, deosebit de provocatoare.

Prima sală este dominată de prezenţa tulburătoare a două lucrări emblematice pentru creaţia Șerbanei Drăgoescu, realizate în perioada 1974-1980. Acestea au fost prezentate la importante manifestări artistice internaţionale și au fost incluse și în prezentări publice pe care astăzi le numim performance. „Joc de chibrituri” este amplasat în centrul spaţiului de expunere, fiind flancat de cele 19 „Flamuri”, o instalaţie de steaguri ţesute de artistă, fiecare purtând o bogată încărcătură simbolică. Explorarea filosofică se continuă în cea de-a doua sală cu seria de lucrări „Eterna întoarcere”. Acestea reprezintă la rândul lor o prezenţă puternică în mijlocul încăperii. Alături sunt prezentate tapiseriile „Aripi”, și ele încărcate de semne și semnificaţii metaforice profunde.

Înţelegerea lucrărilor este facilitată prin expunerea unora dintre desenele și schiţele de lucru, alături de extrase din presa culturală, cu aprecieri ale criticilor de artă. Traseul se încheie cu un ciclu de cărţi-obiect. Cele mai impresionante sunt cele în care Șerbana Drăgoescu a dorit să exprime prin arta sa impresiile de lectură prilejuite de interacţiunea cu scrierile lui Octavian Paler, în anii 1990.

În imagine: lucrările „Aripi” și „Eterna reîntoarcere”