Cea de-a doua ediţie a evenimentului Zilele Viaţa Medicală powered by MedicHub, cu tema „Diagnostic și tratament în era digitală”,  desfășurată online în zilele de 16 și 17 septembrie, în parteneriat cu UMF „Carol Davila” București, a însemnat peste 200 de participanţi, șase sesiuni, noutăţi relevante și experienţa medicilor lectori – cărora le mulţumim că au răspuns invitaţiei noastre –, în folosul practicii clinice și al pacienţilor.

Șapte din zece persoane cu diabet zaharat prezintă deja complicaţii chiar de la momentul diagnosticului, potrivit prof. dr. Gabriela Radulian, moderatorul sesiunii dedicate acestei patologii.

Managementul pacienţilor cu diabet zaharat (DZ) include o parte extrem de importantă – stratificarea riscului, a subliniat prof. dr. Bogdan Timar, vorbind despre elementele esenţiale ale protecţiei cardio-renale la pacienţii cu DZ.

Astfel, în funcţie de prezenţa bolii cardiovasculare sau a altor afectări de organ-ţintă (proteinurie, hipertrofie de ventricul stâng, retinopatie), de durata evoluţiei DZ și de asocierea altor factori de risc (vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul, obezitatea), sunt delimitate trei categorii de pacienţi: cu risc foarte înalt, cu risc crescut sau moderat.

Există o buclă inductivă, disfuncţiile metabolice determinând afectarea sistemului cardiovascular și renal, la rândul lor acestea putând determina afectare metabolică sau renală. Există deci o strânsă interrelaţie cardio-reno-metabolică.

Protecţia cardio-renală, alături de managementul DZ, reprezintă cheia succesului terapeutic în această afecţiune. Noile molecule (inhibitorii de SGLT2 sau agoniștii de receptori de GLP-1) vizează abordarea metabolică, dar și patologia renală și cardiovasculară, și pot ajuta la atingerea noilor ţinte terapeutice.

La nivel mondial, creșterea prevalenţei obezităţii este oarecum paralelă cu creșterea prevalenţei DZ, le-a amintit participanţilor conf. dr. Laura Mihalache. În România, conform studiului PREDATORR, 11,6% din populaţia adultă are DZ, iar 90% dintre aceste persoane sunt obeze.

Adulţii cu obezitate au risc de șapte ori mai mare de a dezvolta DZ. Pe lângă indicele de masă corporală, este important și modul de dispunere a excesului adipos – la nivel abdominal.

Din punct de vedere terapeutic, se pot combina tratamentul nutriţional, activitatea fizică, metodele de terapie comportamentală, moleculele specifice sau chirurgia metabolică.

Ca medicaţie se pot utiliza cu succes inhibitorii de SGLT2 și agoniștii de receptori de GLP-1, care au și efect pozitiv pe scăderea ponderală. Ca tratament specific al obezităţii, în Europa sunt utilizaţi și agoniști de receptori de GLP-1 (liraglutid, semaglutid 2,4 mg/săptămână, recent
aprobat anul acesta).

În ceea ce privește managementul bolii renale diabetice, studiul LEADER a arătat că pacienţii cu DZ care au primit liraglutid au înregistrat o scădere a complicaţiilor renale (macroalbuminurie, dublarea creatininei serice, boală renală terminală) cu 22%, iar tratamentul cu semaglutid a redus riscul de apariţie sau înrăutăţire a nefropatiei cu 36%.

Citește și: Progrese și reorientări în Pneumologie