Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

UNIUNEA MEDICALĂ BALCANICĂ - după şapte decenii -

Viața Medicală
Dr. Alexandru TRIFAN vineri, 21 august 2009

Medicii care participă la manifestările ştiinţifice din ţara noastră au puţine informaţii despre Zilele şi Săptămânile Medicale Balcanice organizate anual de către mai vârstnica predecesoare a societăţilor ştiinţifice din profesia noastră – şi anume de către Uniunea Medicală Balcanică. În acest număr – detalii despre asociaţia medicală iniţiată şi susţinută de bine cunoscutul medic român, dr. doc. M. Popescu-Buzeu. (...)

   Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi desfăşoară programele după diferitele regiuni geografice. Aceasta înseamnă recunoaşterea specificităţii problemelor de sănătate cu care se confruntă diferite ţări, dar şi a unui specific al patologiei existente în acestea. Ideea a fost susţinută cu mult înainte de către un eminent medic român, dr. doc. M. Popescu-Buzeu, care a contribuit substanţial la înfiinţarea şi dezvoltarea Uniunii Medicale Balcanice (UMB).
 
   Context şi pretext

   Într-un documentat articol din nr. 4/2008 al revistei UMB: Archives of the Balkan Medical Union, dl prof. dr. Nicolae Angelescu, preşedinte al Secţiunii Române a UMB, menţionează desfăşurarea primei Conferinţe balcanice la Atena (5 octombrie 1930), care a adoptat o rezoluţie indicând formarea unui Birou de informaţii sanitare, organizarea unei Conferinţe Medicale Balcanice şi publicarea unui Buletin de informaţii sanitare.
   La cea de-a III-a Conferinţă balcanică, desfăşurată la Bucureşti în anul 1932, dr. doc. M. Popescu-Buzeu a prezentat un raport privind fondarea unei Confederaţii Medicale Balcanice, care a fost acceptată sub numele de Uniunea Medicală Balcanică (UMB) la 24 octombrie, acelaşi an. Principalele obiective pe care şi le-a fixat sunt: • stabilirea şi întreţinerea relaţiilor dintre medici şi alţi oameni de ştiinţă, promovarea cercetării medicale şi organizarea de manifestări ştiinţifice • înfiinţarea secţiunilor naţionale în fiecare ţară balcanică: Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia, conduse de către un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
   A fost, de asemenea, adoptat statutul care prevedea: • sediul Uniunii, la Bucureşti • secretar: dr. doc. M. Popescu-Buzeu • preşedinte, în persoana preşedintelui Consiliului Naţional care organizează manifestarea ştiinţifică • limba oficială, franceza • organizarea Săptămânilor Medicale Balcanice la fiecare doi ani • emblemă şi deviză: Sănătate, Prietenie, Pace • publicaţii UMB.
   Între anii 1932 şi 1936, UMB a funcţionat normal. Dar, începând cu anul 1937 şi până în 1962, activitatea sa a încetat din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. În anul 1962, viaţa UMB este reluată prin organizarea celei de-a Şasea Săptămâni Medicale Balcanice care a stabilit crearea a 14 divizii
medicale corespunzătoare tuturor specialităţilor, adăugându-se stomatologia şi farmacia. Principalele manifestări ştiinţifice ale acestei prestigioase instituţii medicale au fost Săptămânile Medicale Balcanice (SMB), desfăşurate la fiecare doi ani, Zilele Medicale Balcanice (ZMB), desfăşurate la intervalele dintre SMB şi cursurile internaţionale de perfecţionare. La 1 ianuarie 1939 a apărut primul număr din Archives Balkaniques de médécine, chirurgie et leurs specialitées care, în 1963 a devenit Archives Medicales Balkaniques editate la Bucureşti şi, începând cu anul 1997: Archives of the Balkan Medical Union, care se editează tot în România.
   Un alt moment important din viaţa UMB s-a petrecut cu prilejul celei de-a opta reuniuni SMB desfăşurată în Grecia pe insula Kos, în septembrie 1966, când prof. dr. Michelangelo Sorrentino a susţinut apropierea dintre Uniunea Medicală Balcanică (UMB) şi Uniunea Medicală Mediteraneană Latină (UMML) fondată în 1952 la Toulouse şi Uniunea Medicilor Arabi (UMA), apărută la Damasc, în 1956.
   În anul 1973 a fost ratificată înfiinţarea: Entente Médicale Méditerranéenne (UMMB – UMML– UMA) cu sigla EMM, o cartă şi congrese la trei ani. Primul congres EMM, desfăşurat în aprilie 1980 la Damasc (Siria), a aprobat statutul, sediul (Bucureşti), secretarul general în persoana dlui dr. M. Popescu-Buzeu şi editarea tot la Bucureşti a publicaţiei Bulletin de l’EMM.

   O revistă ştiinţifică şi numeroase întâlniri regionale şi colaborări internaţionale

   Am avut o îndelungată convorbire cu dl acad. prof. dr. Vasile Cândea la sediul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Dsa ocupă de mai bine de un deceniu funcţia de secretar general internaţional al UMB. Una din cele mai relevante realizări în această calitate este publicarea, în calitate de redactor-şef, a organului oficial al UMB: Archives of the Balkan Medical Union – serie nouă. Revista tipărită în condiţii grafice de excepţie este înregistrată din anul 2003 în baza de date Excepta Medica et Chemical Abstracts, fiind redactată în limbile engleză şi franceză.
   Dl acad. prof. dr. Vasile Cândea ne-a vorbit şi despre colaborarea directă între UMB, Uniunea Medicală Mediteraneană Latină şi Uniunea Medicală Arabă, formând împreună Antanta Medicală Mediteraneană. Cu aceste organisme internaţionale şi cu Academia de Medicină a Franţei au fost organizate congrese şi vizite reciproce de personalităţi invitate la manifestări ştiinţifice.

   Modificări politice – dificultăţi medicale
 
   Răspunzând la aprecierea pe care am făcut-o, cum că prestigiul UMB nu mai este astăzi cel care era până în ultimul deceniu al secolului trecut, dl prof. dr. Nicolae Angelescu, preşedintele Secţiei române a UMB, consideră că o primă explicaţie este furnizată de modificările politice apărute pe harta Balcanilor. Dezmembrarea fostei Iugoslavii a făcut ca o serie de state nou-apărute în regiune să nu aibă secţii naţionale UMB. Demersurile făcute ca Serbia să medieze
aderarea Croaţiei, Sloveniei, Muntenegrului, Bosniei şi Macedoniei au rămas fără rezultat. Apoi un bine cunoscut „măr al discordiei“ se află şi în Cipru, locuit de cele două etnii, greacă şi turcă, nu întotdeauna prietene. Reprezentantul Ciprului este de naţionalitate greacă, ceea ce înseamnă că are sprijinul doar al părţii elene.
   Declinul UMB a devenit evident în special la începutul primului deceniu al mileniului, dar cauzele lui cunosc şi motivaţii subiective. Rolul atractiv al „turismului ştiinţific“ s-a deplasat spre Occident. În timp ce unii medici români erau fericiţi, în timpul regimului comunist, să călătorească în ţări libere ca Grecia şi Turcia, astăzi nivelul ridicat al manifestărilor ştiinţifice a trecut Atlanticul. Aşa se face că interesul pentru activitatea UMB s-a redus simţitor, ca urmare micşorându-se şi fondurile. Pentru a lămuri această problemă, ne-am adresat dnei Adriana Milea, directorul executiv al UMB.
 
   Un sediu la demisol
 
   Pe strada Georges Clémenceau din sectorul 1 al Capitalei se află imobilul Fundaţiei Elias, la subsolul căruia este găzduit Secretariatul UMB. Coborâm mai multe trepte şi ne angajăm pe un culoar luminat electric, ce permite accesul la trei încăperi: biroul de primire cu o bibliotecă, încăperea de lucru a directorului  executiv, dna Adriana Milea, şi un depozit. Neliniştea produsă de modestia acestui sediu s-a redus la gândul că, în alte ţări balcanice, Uniunea nu are niciunul… Dsa este unicul funcţionar retribuit, ajutat de o contabilă şi o distribuitoare, plătite prin contract de colaborare. Bugetul, dacă se poate numi aşa, este format din abonamente-cotizaţii rezultate din vânzarea celor patru numere din revista trimestrială. Numărul membrilor români ai UMB este în jur de 450, cel al abonaţilor din ţară aproximativ 300, iar numărul revistelor trimise secţiunilor naţionale este de circa 50.
   Dna Adriana Milea are un rol important în editarea revistei UMB şi în pregătirea reuniunilor internaţionale, contribuind la întocmirea programului ştiinţific al reuniunii de la Paris.

   Există soluţii

   UMB este o prestigioasă asociaţie medicală regională care merită susţinută, mai ales că ţării noastre i se recunoaşte paternitatea şi prioritatea. Iată unul din motivele pentru care publicaţia noastră îşi manifesta dorinţa de a privilegia imaginea sa în rândul medicilor. De aceea, încercăm să identificăm căile pe care se poate merge mai departe. Fără îndoială că sprijinul Franţei la reuniunea Academiei Naţionale de Medicină şi a Uniunii Medicale Balcanice din 28–29 septembrie a.c. va conta enorm. Dar ce se poate face pe plan naţional? De exemplu, asumarea unui legitim rol de „umbrelă“ a congreselor, conferinţelor şi simpozioanelor naţionale. Acolo, participanţii din ţările balcanice să fie invitaţi la întâlniri-satelit unde oficiali ai UMB să prezinte referate tematice. De asemenea, secţiunile „Varia“, frecvent organizate la congrese, să poarte sigla UMB, dat fiind că misiunea ştiinţifică a acesteia vizează interdisciplinaritatea. În sfârşit, o cotă parte din taxa de participare a comunicatorilor la secţiunile „Varia“ să fie virată în contul UMB.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.