Într-un documentat articol din nr. 4/2008 al revistei UMB: Archives of the Balkan Medical Union, dl prof. dr. Nicolae Angelescu, preşedinte al Secţiunii Române a UMB, menţionează desfăşurarea primei Conferinţe balcanice la Atena (5 octombrie 1930), care a adoptat o rezoluţie indicând formarea unui Birou de informaţii sanitare, organizarea unei Conferinţe Medicale Balcanice şi publicarea unui Buletin de informaţii sanitare.
La cea de-a III-a Conferinţă balcanică, desfăşurată la Bucureşti în anul 1932, dr. doc. M. Popescu-Buzeu a prezentat un raport privind fondarea unei Confederaţii Medicale Balcanice, care a fost acceptată sub numele de Uniunea Medicală Balcanică (UMB) la 24 octombrie, acelaşi an. Principalele obiective pe care şi le-a fixat sunt: • stabilirea şi întreţinerea relaţiilor dintre medici şi alţi oameni de ştiinţă, promovarea cercetării medicale şi organizarea de manifestări ştiinţifice • înfiinţarea secţiunilor naţionale în fiecare ţară balcanică: Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia, conduse de către un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
A fost, de asemenea, adoptat statutul care prevedea: • sediul Uniunii, la Bucureşti • secretar: dr. doc. M. Popescu-Buzeu • preşedinte, în persoana preşedintelui Consiliului Naţional care organizează manifestarea ştiinţifică • limba oficială, franceza • organizarea Săptămânilor Medicale Balcanice la fiecare doi ani • emblemă şi deviză: Sănătate, Prietenie, Pace • publicaţii UMB.
Între anii 1932 şi 1936, UMB a funcţionat normal. Dar, începând cu anul 1937 şi până în 1962, activitatea sa a încetat din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. În anul 1962, viaţa UMB este reluată prin organizarea celei de-a Şasea Săptămâni Medicale Balcanice care a stabilit crearea a 14 divizii
medicale corespunzătoare tuturor specialităţilor, adăugându-se stomatologia şi farmacia. Principalele manifestări ştiinţifice ale acestei prestigioase instituţii medicale au fost Săptămânile Medicale Balcanice (SMB), desfăşurate la fiecare doi ani, Zilele Medicale Balcanice (ZMB), desfăşurate la intervalele dintre SMB şi cursurile internaţionale de perfecţionare. La 1 ianuarie 1939 a apărut primul număr din Archives Balkaniques de médécine, chirurgie et leurs specialitées care, în 1963 a devenit Archives Medicales Balkaniques editate la Bucureşti şi, începând cu anul 1997: Archives of the Balkan Medical Union, care se editează tot în România.
Un alt moment important din viaţa UMB s-a petrecut cu prilejul celei de-a opta reuniuni SMB desfăşurată în Grecia pe insula Kos, în septembrie 1966, când prof. dr. Michelangelo Sorrentino a susţinut apropierea dintre Uniunea Medicală Balcanică (UMB) şi Uniunea Medicală Mediteraneană Latină (UMML) fondată în 1952 la Toulouse şi Uniunea Medicilor Arabi (UMA), apărută la Damasc, în 1956.
În anul 1973 a fost ratificată înfiinţarea: Entente Médicale Méditerranéenne (UMMB – UMML– UMA) cu sigla EMM, o cartă şi congrese la trei ani. Primul congres EMM, desfăşurat în aprilie 1980 la Damasc (Siria), a aprobat statutul, sediul (Bucureşti), secretarul general în persoana dlui dr. M. Popescu-Buzeu şi editarea tot la Bucureşti a publicaţiei Bulletin de l’EMM.
O revistă ştiinţifică şi numeroase întâlniri regionale şi colaborări internaţionale
Am avut o îndelungată convorbire cu dl acad. prof. dr. Vasile Cândea la sediul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Dsa ocupă de mai bine de un deceniu funcţia de secretar general internaţional al UMB. Una din cele mai relevante realizări în această calitate este publicarea, în calitate de redactor-şef, a organului oficial al UMB: Archives of the Balkan Medical Union – serie nouă. Revista tipărită în condiţii grafice de excepţie este înregistrată din anul 2003 în baza de date Excepta Medica et Chemical Abstracts, fiind redactată în limbile engleză şi franceză.
Dl acad. prof. dr. Vasile Cândea ne-a vorbit şi despre colaborarea directă între UMB, Uniunea Medicală Mediteraneană Latină şi Uniunea Medicală Arabă, formând împreună Antanta Medicală Mediteraneană. Cu aceste organisme internaţionale şi cu Academia de Medicină a Franţei au fost organizate congrese şi vizite reciproce de personalităţi invitate la manifestări ştiinţifice.
Răspunzând la aprecierea pe care am făcut-o, cum că prestigiul UMB nu mai este astăzi cel care era până în ultimul deceniu al secolului trecut, dl prof. dr. Nicolae Angelescu, preşedintele Secţiei române a UMB, consideră că o primă explicaţie este furnizată de modificările politice apărute pe harta Balcanilor. Dezmembrarea fostei Iugoslavii a făcut ca o serie de state nou-apărute în regiune să nu aibă secţii naţionale UMB. Demersurile făcute ca Serbia să medieze
aderarea Croaţiei, Sloveniei, Muntenegrului, Bosniei şi Macedoniei au rămas fără rezultat. Apoi un bine cunoscut „măr al discordiei“ se află şi în Cipru, locuit de cele două etnii, greacă şi turcă, nu întotdeauna prietene. Reprezentantul Ciprului este de naţionalitate greacă, ceea ce înseamnă că are sprijinul doar al părţii elene.
Declinul UMB a devenit evident în special la începutul primului deceniu al mileniului, dar cauzele lui cunosc şi motivaţii subiective. Rolul atractiv al „turismului ştiinţific“ s-a deplasat spre Occident. În timp ce unii medici români erau fericiţi, în timpul regimului comunist, să călătorească în ţări libere ca Grecia şi Turcia, astăzi nivelul ridicat al manifestărilor ştiinţifice a trecut Atlanticul. Aşa se face că interesul pentru activitatea UMB s-a redus simţitor, ca urmare micşorându-se şi fondurile. Pentru a lămuri această problemă, ne-am adresat dnei Adriana Milea, directorul executiv al UMB.