Kinetoterapeutul va însoţi pacientul în traseul de recuperare, pentru obţinerea echilibrului și a mersului optim.
Este știut faptul că propriocepţia și echilibrul sunt date de calitatea raportului morfofuncţional dintre componente anatomice, cum ar fi: aparatele Golgi din organele tendinoase, căile nervoase aferente, capacitatea de analiză a sistemului nervos central, calitatea aparatului vestibular responsabil de echilibru, căile nervoase eferente, calitatea sinapselor și capacitatea de răspuns a organelor efectoare, și anume mușchii în cazul nostru.
Un implant nou pe zona coapsei va cântări diferit faţă de osul original aflat până atunci în componenţa articulaţiei coxofemurale, chiar dacă ortopezii și bioinginerii se străduiesc de fiecare dată să realizeze o copie, din materiale artificiale, cât mai fidelă a părţilor naturale substituite. De precizat că va trebui lucrat pentru două situaţii în cazul unui pacient cu șoldul protezat. Și anume, pentru propriocepţia și echilibrul în statică, dar la fel de bine pentru propriocepţia și echilibrul în dinamică.
Chiar dacă am fi tentaţi să credem că refacerea echilibrului și propriocepţiei în dinamică sunt elemente diferite faţă de reeducarea mersului, în realitatea practică sunt același lucru. De aceea, kinetoterapeutul are rolul de a corecta și reeduca toate acţiunile motrice efectuate de pacient care pot împiedica evoluţia favorabilă a unui mers de calitate optimă și recuperarea într-un timp util.
Încă de la realizarea primelor mișcări active cu rezistenţă externă, propriocepţia pacientului începe să se îmbunătăţească, chiar dacă primele acţiuni vor fi cu cinematică deschisă. Apoi acţiunile motrice efectuate cu cinematică închisă vor face să apară elemente de consolidare și de perfecţionare a propriocepţiei în ortostatismul static și în cel dinamic.
În ortostatism, cu ajutorul membrelor superioare ce vor sprijini corpul de cadrul metalic, pacientul va transfera centrul de greutate de pe un picior pe altul. Din aceeași postură, pacientul va efectua mișcările de flexie-extensie și abducţie-adducţie în limitele impuse de modul în care trebuie gestionate mișcările cu noul implant.
La fel de bine, pacientul sprijinit de cadrul de mers metalic va efectua în alternanţă, cu ambele membre inferioare simultan, ridicări pe vârfuri urmate de
ridicări pe călcâi.
Acestea sunt câteva dintre exerciţiile kinetoterapeutice care pot cu ușurinţă reda echilibrul și propriocepţia pacientului aflat în ortostatism, dar care încă nu a început deplasarea cu ajutorul cadrului de mers sau a cârjelor.
Următoarea fază a recuperării este compusă din elemente care vor asigura refacerea propriocepţiei în dinamică și realizarea unui mers cu un echilibru bun. Se va
începe cu diferite tipologii de mers, cum ar fi: mersul pe vârfuri, mersul pe călcâi, mersul cu spatele, mersul cu pas adăugat lateral și așa mai departe. Toate aceste elemente ale traseului terapeutic se vor efectua cu ajutorul cadrului de mers sau a cârjelor. Iar spre final, fără ajutor extern, dar tot timpul sub atenta supraveghere și asistenţă a kinetoterapeutului.
O importanţă deosebită în reeducarea mersului o reprezintă traseele motrice. Acestea se vor adapta de către kinetoterapeut pentru pacient în funcţie de starea generală a acestuia și de nivelul de evoluţie la care se află. Acestea se compun din diferite obstacole care imită situaţii din viaţa de zi cu zi, cum ar fi urcatul sau coborâtul scărilor, trecerea peste anumite elemente cu o înălţime apropiată de 18 centimetri, opriri pe placa de echilibru adaptată.
Este știut faptul că niciun tratament kinetic aplicat standardizat nu poate garanta o recuperare sigură a pacienţilor cu proteză – de șold, în cazul nostru. De aceea, din postura de kinetoterapeuţi, trebuie să ne adaptăm și să improvizăm tot timpul în funcţie de starea pacientului, pentru a ne asigura că facem ce este mai bine pentru acesta în timp util.
Bibliografie
Dr. Mihai Nicolescu Tratamentul ortopedico-chirurgical și kinetoterapia în afecţiuni ale aparatului locomotor
F. Gornea, Ortopedie și Traumatologie, Centrul Editorial-Poligrafic, Chișinău, 2010
Iulian Ștefan Holubiac, Anatomia și fiziologia omului, Editura Universităţii din Pitești 2021
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe