Dr. Cristian Grasu este, din aprilie 2014, directorul Unității de
management al proiectelor cu Banca Mondială, din cadrul MS. În perioada
decembrie 2009 – aprilie 2014 a fost director medical la SABIF.
Din ianuarie 2010 este președintele Societății de Salvare
București, iar din aprilie 2012 și al Asociației Serviciilor de Ambulanță din
România
Suntem asaltați,
de câteva zile, cu informații despre un posibil conflict care stă să
izbucnească între angajații din serviciile de ambulanță și dr. Raed Arafat,
secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și șeful
Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).
Lucrurile s-au
inflamat odată cu publicarea, pe o rețea de socializare, în seara zilei de 4
martie, a scrisorii semnate de dr. Cristian Grasu, în calitate de președinte al
Asociației Serviciilor de Ambulanță din România (ASAR), adresată ministrului
sănătății, în semn de protest față de „încercările repetate ale DSU, prin dl
secretar de stat Raed Arafat, de a îngrădi activitatea SAJ [serviciilor de
ambulanță județene] din România“. Contactat de „Viața medicală“, Cristian Grasu
afirmă că problema nu este în teren, unde echipajele de la Ambulanță și cele de
la SMURD se înțeleg bine („ne sprijinim, ne ajutăm“), ci la vârf.
Reacția
secretarului de stat din MAI a venit prompt, în ziua următoare, prin postarea,
pe contul său din aceeași rețea de socializare, a unui răspuns punct cu punct
la afirmațiile doctorului Grasu. Acolo, el spune că nu este de acord cu afirmația
potrivit căreia Ambulanța ar fi subminată de DSU, arătând că alocația bugetară
pentru anul trecut a crescut față de cea a anului 2014 cu 10,4%, față de numai
6,3% în cazul unităților de primiri urgențe (UPU), care includ și asigurarea
părții medicale SMURD. Pentru acest an, Raed Arafat spune că bugetul alocat
serviciilor de ambulanță este mai mare cu 12% față de anul precedent, în timp
ce UPU va primi cu 18% mai mulți bani, pentru că vor trebui acoperite și
costurile preluării, începând din 2016, a zece noi compartimente de primiri
urgențe.
Dr. Cristian
Grasu ne-a declarat că aceste suplimentări bugetare la ambulanță s-au datorat
creșterilor salariale realizate anul trecut și mai puțin înlocuirii parcului
auto, de exemplu, care este mult diminuat față de necesar și învechit. Și
personalul angajat în serviciile de ambulanță, spune el, este sub cel prevăzut
în normativele ministerului. Deblocarea de anul trecut a cinci sute de posturi
a fost un pas înainte, adaugă acesta, dar insuficient „măcar pentru acoperirea
deficitului produs prin reducerea a trei mii de posturi în 2013“.
O altă problemă
ridicată de președintele ASAR este aceea potrivit căreia SAJ au asigurat 61%
din totalul intervențiilor solicitate prin serviciul 112, fie că aveau resurse,
fie că nu: 28.000 de pompieri, cu un buget de 1,5 miliarde de lei, rezolvă
anual aproape 900.000 de intervenții, în timp ce 11.000 de angajați SAJ rezolvă
3.700.000 de intervenții, cu un buget de aproape 800 de milioane de lei. Asta
în condițiile în care, spune acesta, majoritatea cazurilor ar trebui să fie
rezolvate de echipajele de prim ajutor calificat (PA) ale SMURD.
Este o comparație
tratată superficial, vine răspunsul șefului DSU, pentru că, în 2016, bugetul
UPU (inclusiv cheltuielile legate de activitatea medicală SMURD) este puțin
peste 626 de milioane de lei. În ce privește numărul intervențiilor, el spune
că acestea nu pot fi comparate, în primul rând pentru că modul în care cele
două instituții raportează intervențiile efectuate este diferit: la Ambulanță,
raportarea se face pentru fiecare echipaj ca o intervenție, chiar dacă intervin
mai multe echipaje la același incident, pe când la pompieri raportarea se face
ca o singură intervenție pe incident, chiar dacă au fost mai multe echipaje
implicate.
Doctorul Grasu
nu este de acord cu acest raționament, pentru că, spune el, dacă am lua ca
exemplu accidentele cu mai multe victime, „din punct de vedere legal, responsabilitatea
este pe persoană, și atunci trebuie făcută fișă pentru fiecare victimă în
parte, pentru a se ști clar în sarcina cui a fost, cine s-a ocupat de ea și
unde a ajuns“.
Este aceasta soluția?
Rezolvarea
acestor probleme, spune doctorul Arafat, se găsește în dispeceratul integrat,
„o structură operativă care are rolul de a gestiona toate resursele destinate
intervențiilor în situații de urgență“. În acest sens, el aduce în discuție
faptul că în toată țara dispeceratele s-au unit la pompieri, cu excepția
serviciilor de la București-Ilfov: „Pentru bucureșteni, soluția optimă este ca
tot sectorul situațiilor de urgență să stea împreună. Avem analize în acest
sens“, ne-a declarat secretarul de stat, adăugând că, până la sfârșitul acestui
an, în Capitală, se va da în folosință un sediu modern care va îngloba tot ceea
ce înseamnă servicii pentru situații de urgență. El spune că au fost invitați
experți din străinătate, printr-un proiect finanțat de guvernul elvețian, care
să analizeze situația din țară cu privire la dispecerizarea integrată.
Totodată, este în curs un program de pregătire și formare, tot cu experți
străini, a unui corp profesionist de dispeceri, proveniți atât de la Ambulanță,
cât și de la SMURD.
Președintele
ASAR, fost director medical al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF)
până în aprilie 2014, nu consideră că dispeceratul integrat ar aduce vreun
avantaj sistemului de urgență: „Astăzi, comunicațiile te pot ajuta să faci
orice, inclusiv transmisii de imagini video, dacă este nevoie“.
Demersul
integrării dispeceratelor serviciilor de ambulanță și ale celor de la pompieri
pe plan național a început acum aproximativ doi ani; până atunci, din 2011,
doar dispeceratul de la Târgu Mureș funcționa integrat.
Competențele în sistemul de urgență
În scrisoarea
deschisă a președintelui ASAR, principala revendicare este legată de legislația
în vigoare (Ord. m. s. nr. 1.092/2006), care, din punctul său de vedere, este
una învechită, „îngreunează activitatea medicală“ și încalcă legea drepturilor
pacientului în ceea ce privește asigurarea celui mai bun tratament posibil la
acel moment: „În opinia noastră, cel mai bun tratament este acela administrat
de personal medical, care, la serviciile de ambulanță, este deficitar ca număr și
cu limitări în activitate“.
Una dintre
aceste limitări ar fi aceea că, prin ordinul menționat, se stabilește, pe niște
criterii „pe care noi nu le-am înțeles“, după cum spune Cristian Grasu, că un
echipaj de terapie intensivă de la SMURD (mașina C1), având conducător un medic
specialist de medicină de urgență, poate face o serie de acte medicale, pe care
echipajul de terapie intensivă de la Ambulanță (mașina C2), tot cu un medic
specialist în medicină de urgență, nu le poate face. Mai mult, spune el, pe mașina
C1 poate lucra chiar un rezident în medicină de urgență în anul trei sau anul
patru, care poate face, de exemplu, o inducție, pe când mediculde pe C2
„nu numai că nu are voie să facă acest lucru, dar nici măcar nu are
medicamentele necesare, pentru că s-a considerat că, în funcție de competența șefului
de echipaj, nu este nevoie de ele. Noi considerăm că este nevoie“. Situația
este identică și în cazul asistenților medicali și a ambulanțierilor, adaugă
acesta.
Dr. Raed
Arafat a fost numit subsecretar de stat în
Ministerul Sănătății la 23 august 2007. La 10 ianuarie 2012 a demisionat, dar a
fost repus în funcție la 17 ianuarie 2012. Din 7 noiembrie până la 21 decembrie
2012 a fost ministru al sănătății. În decembrie 2012, a fost numit secretar de
stat în MAI, funcție pe care o ocupă și în prezent, iar din ianuarie 2014 este și
șeful DSU
Doctorul
Arafat, în postarea amintită, spune că legislația actuală cu privire la
sistemul de urgență a clarificat până unde merge competența asistenților și
când trebuie ca ei să aibă girul unui medic. Mai mult, spune acesta, atestatul
asistenților, introdus recent, odată obținut, va face ca un asistent să aibă
unele competențe suplimentare, însă bine stabilite și controlate.
În ce privește
pompierii, Arafat spune că, prin cunoștințele dobândite, ei pot salva viața
unui om, conform protocoalelor pe care le au. Recent, s-a început un program de
creștere a competențelor tehnice ale paramedicului pompier, „însă nu și
acordarea deciziei autonome în ceea ce efectuează el“.
Nivelurile de
competență pe care le are sistemul de urgență pornesc de la primul ajutor de
bază acordat de populație, primul ajutor calificat acordat de pompieri, asistența
medicală de urgență acordată de asistenții și medicii cu atestate în urgențele
prespitalicești și ajung la nivelul asistenței medicale de urgență, acordată de
medicii specialiști de urgență sau terapie intensivă.
Sistemul de urgență în dezastre
Așa cum este
organizată asistența medicală de urgență, adaugă președintele ASAR, deși serviciile
de ambulanță și UPU aparțin MS, toate deciziile în ceea ce le privește trebuie
aprobate de MAI, prin comisia interministerială pentru suport tehnic (CIMST).
Acesta este motivul pentru care, spune el, numele doctorului Raed Arafat a fost
menționat în scrisoarea deschisă, el fiind atât șeful DSU din cadrul MAI, cât și
președintele CIMST. Acest sistem, în opinia sa, este foarte bun pentru situațiile
de calamități, dezastre, când toate serviciile de urgență trec în subordinea
DSU, dar nu în activitatea de zi cu zi, în urgență.
Nicio țară nu își
permite un sistem alocat doar dezastrelor, vine replica șefului DSU: „Fie
sistemul este antrenat zi de zi, astfel încât într-un dezastru serviciile să
lucreze bine împreună, fie el este rupt și la dezastre“. El spune că un sistem
pentru dezastre trebuie să fie integrat tot timpul, ca să fie obișnuit să
lucreze astfel, să poată răspunde integrat la nevoie: „În secunda în care l-ați
rupt, înseamnă că la dezastre puteți să încercați să-l integrați oricât vreți,
nu va merge“, conchide Raed Arafat, care nu a dorit să facă alte comentarii
vizavi de scrisoarea deschisă a președintelui ASAR, pentru că „nu doresc să
intru într-o polemică artificială“.
Departamentul
pentru Situații de Urgență, înființat în 2014, potrivit legislației în vigoare,
este o structură operațională, fără personalitate juridică, a MAI, cu atribuții
de coordonare, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de
prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea
resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii
stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat și asistența medicală
de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor
(UPU/CPU).
CIMST se organizează
și funcționează ca organism interministerial, în scopul coordonării activităților
privind organizarea, funcționarea și finanțarea Sistemului național de asistență
medicală de urgență și de prim ajutor calificat, precum și a serviciilor
profesioniste pentru situații de urgență.
Care este miza?
Miza demersului
său, spune doctorul Grasu, este dorința ASAR – o asociație profesională a
personalului care lucrează în serviciile de ambulanță – de a „își îmbunătăți
serviciile pentru populație, lucru pe care nu îl poate face singură“. De aceea,
încearcă să deschidă calea discuțiilor și rezolvării prin dialog a problemelor
existente. De altfel, afirmă Cristian Grasu, aceste lucruri sunt deja
cunoscute, pentru că, de când a fost ales președinte al Societății de Salvare
București și al ASAR, el le-a adus la cunoștința miniștrilor sănătății în
fiecare an, „inclusiv dlui Arafat, când a fost ministru“. De data aceasta au
fost făcute publice pentru că „lucruri care sunt cunoscute și propuse spre
dezbatere de ani de zile nu au ajuns încă într-o dezbatere“.
Ceea ce se
întâmplă acum este o aberație, în opinia doctorului Grasu. Indexul de cooperare
medicală, un document legal care stabilește prioritățile în cazul unei intervenții,
lasă impresia că baza sistemului este echipajul de prim ajutor, însă, spune el,
„din datele statistice rezultă că baza sistemului este dincolo“, motiv pentru
care cheamă la o armonizare a lucrurilor „după realitatea din teren“. Nu la înțelegeri
în stradă se referă Cristian Grasu, pentru că acolo lucrurile, din acest punct
de vedere, spune că merg bine – fiecare știe care îi este locul, atât
pompierii, cât și cei de pe Ambulanță.
El spune că
este de acord că intervenția echipajelor de la pompieri, care acum au și
tehnică și personal pregătit în primul ajutor calificat, este foarte bună în
anumite situații, dar, la un moment dat, aceste echipaje vor avea nevoie de
expertiză medicală, pe care nu o poți lua tot timpul de la UPU. „Și atunci,
unde o cauți?“, se întreabă retoric Grasu: „Există un sistem – Ambulanța – care
are sau ar trebui să aibă doctori; în 2006, avea aproape o mie de doctori, acum
sunt sub opt sute“. Timp de opt ani, spune el, serviciile de ambulanță nu au
fost lăsate să organizeze concursuri de ocupare a posturilor de medici specialiști
în medicina de urgență: „Nu există un document oficial, dar nu a fost aprobată
nicio cerere de ocupare de post pentru medicii specialiști, toți fiind direcționați
către UPU, iar dacă nu au vrut la UPU, au fost liberi să plece oriunde; unii au
plecat în Irak“.
Scrisoarea
deschisă semnată de președintele ASAR se încheie cu o rugăminte adresată
ministrului Patriciu Achimaș-Cadariu, de a asigura, prin Ministerul Sănătății,
susținerea logistică și financiară corespunzătoare volumului de muncă și
gradului de eficiență al serviciilor de ambulanță, de a evalua și de a decide
atitudinea corectă pentru România și pentru cetățenii români.
Reacții în lanț
Paginile de
socializare s-au transformat, cu această ocazie, în câmp de luptă pentru cele
două tabere care s-au format: unii pro-Arafat, alții pro-Grasu. Acolo au fost
postate mesaje precum: „probabil, în următoarele zile vom asista la «mazilirea»
lui publică [a lui Cristian Grasu], deoarece știm că «zarurile au fost
aruncate» și nimeni nu va lua o măsură adecvată și reală a situației“ (George Geo); „Degeaba
te lauzi cu bărci, șenilate, elicoptere și altele, când îți lipsește calitatea
personalului uman. Și, aici dau câteva exemple: Apuseni, Techirghiol etc.“ (Ovidiu Vasile); „Meseria
de asistent medical este certificată de o organizație profesională ce acordă
dreptul de liberă practică. E ca la avocați: degeaba citiți legi și le cunoașteți,
nu aveți drept de reprezentare în fața instanței. Pompierii sunt feciori faini,
sting incendii, descarcerează, băieți curajoși și de încredere, dar nu au drept
de liberă practică. E altă școală“ (Horațiu
Varga); „E normal să nu poată un asistent să
administreze un medicament fără recomandarea medicului dar pune-te în pielea
unui asistent ajuns la un pacient în criză de astm și cu rudele pe capul tău,
care țipă la tine «faceți ceva că moare!».
Tu ce faci, le spui ca nu ai voie fără să suni la
medicul coordonator? Să vezi atunci palme peste cap ce îți iei“ (Andrei Andrei).
„Sunt asistentă medicală și văd cum vin cei
de la SMURD cu pacienții, spre deosebire de cei de la SAJ. Au puține luni de
pregătire, dar de ajuns încât să se descurce în orice situație. SMURD poate
lucra clar fără SAJ“ (Alina Apostoiu); „Cum o
fi oare subminarea asta de către un oficial care lucrează la un alt minister
decât cel citat de domnul dr. Grasu, mai ales că fiecare minister are bugetul
lui? Păi dacă tot e mai grasă capra vecinului și vrea să îi fie mai bine, să
treacă cu tot cu ambulanțe și personalul aferent în ograda SMURD + pompieri. Așa
vede și dumnealui de câte mai au nevoie pompierii să muncească în condiții
decente și că bugetul aferent nu se dimensionează pe ochi frumoși“ (Sabina Antoniu); „Această scrisoare reprezintă încă un
pas din planul de denigrare dus împotriva dv. [Raed Arafat], având ca scop
final înlăturarea dv. din funcție. Orice ați face pentru serviciul de ambulanță,
bun, excelent, superlativ, simplul fapt că existați deranjează enorm“ (Mariana Faur).
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.