Din zeci de imagini te privește cu același chip frumos și zâmbet
larg, de tânără fericită. Privind acele fotografii, nu ți‑ai putea închipui că
undeva, în brațul ei stâng, un grup de celule s-au răzvrătit și un sarcom
epitelioid îi erodează lent viața. Nu e ușor să accepți că ai cancer când ai 70
sau 80 de ani, însă la 22 de ani probabil că este și mai greu. Dar Jessica
Ainscough, o tânără australiană, s-a confruntat cu această experiență și, după
o perfuzie administrată în brațul bolnav, cancerul a recidivat. Oncologul i-a
recomandat amputarea brațului. Atunci Jessica a făcut ceea ce fac în zilele
noastre, anual, zeci de mii, poate sute de mii de pacienți și membri ai
familiilor lor – a început să scruteze internetul în speranța unei alternative
mai optimiste, pe care a și găsit-o, ori cel puțin așa a avut impresia –
terapia Gerson (1). Numită după medicul american de origine germană Max Gerson
(1881–1959), această terapie pornește de la premisa că acumularea toxinelor în
corp este responsabilă de apariția cancerului. Metoda se bazează pe o
alimentație vegetariană crudivoră, cu un nivel redus de proteine animale,
bazată pe niveluri ridicate de glucide și potasiu, fără sodiu sau grăsimi, și
suplimentate cu enzime digestive exogene și clisme cu cafea. Tratamentul
cuprindea inițial și două sau trei pahare de suc („ser“) de ficat de vițel
proaspăt, care ulterior a fost înlocuit cu suc de morcovi, în urma mai multor
cazuri de complicații infecțioase. Pe lângă clismele cu cafea, unii pacienți
primesc clisme cu ulei de ricin sau tratamente rectale cu peroxid de hidrogen
(apă oxigenată) sau ozon. Deși adepții acestui tip de terapie pretind o rată de
recuperare în cancer situată între 70 și 90%, Institutul național oncologic din
SUA și Asociația medicilor din statul New York (MSSNY) au constatat că nu
există dovezi privind utilitatea dietei Gerson, cu precizarea că există un
aparent efect adjuvant pentru îmbunătățirea calității vieții, prin implicarea
pacientului și a familiei sale (2,3).
„The Gerson Therapy“, cartea fiicei lui Max Gerson, Charlotte Gerson
La patru ani de la diagnostic, Jessica Ainscough a renunțat la
această dietă în favoarea altor opțiuni terapeutice personale (1), bazate tot
pe alimentație de hrană vegetală în stare crudă (4) și pe modificarea stilului
de viață. Dincolo de opțiunile personale privind tratamentul, Jessica Ainscough
a decis să facă mai mult – autointitulându-se „războinica sănătății“, ea și-a
creat un website în care și-a promovat o pretinsă stare de bine, indusă de
stilul de viață adoptat. A atras astfel zeci de mii de persoane aflate în
situații asemănătoare, prin intermediul cărora Jessica a reușit să obțină
câștiguri anuale de sute de mii de dolari. Faptul că mama sa, depistată în 2011
cu cancer la sân, a murit după ce adoptase stilul de viață recomandat de
Jessica, nu i-a zguduit încrederea în eficacitatea acestuia. Ea a continuat să
se prezinte ca o învingătoare a cancerului, deși pentru mulți devenea tot mai
evident că starea de sănătate a brațului, ascunsă prin mijloace mai mult sau
mai puțin stângace în fotografii, se înrăutățea tot mai mult. Comentariile de
pe rețelele de socializare referitoare la progresul bolii erau șterse sau
„ascunse“ în mod sistematic. Abia în decembrie 2014, după câteva luni de
absență de pe blog, a recunoscut că fusese nevoită să-și petreacă o bună parte
a anului în pat, din cauza sângerărilor continue ale brațului bolnav. La 26
februarie 2015, Jessica Ainscough s-a stins din viață (5), fără ca moartea ei
să dovedească ceva. În timp ce unii consideră că s-a autoamăgit, dacă nu a fost
chiar înșelătoare, alții continuă să o prezinte ca pe un model vrednic de
admirație.
Există un efect protector…
Reflectând la scurta ei viață, este justificat să-ți pui
întrebarea: poate o dietă crudivoră să vindece cancerul? Jessica Ainscough a
susținut că da, însă evoluția bolii a demonstrat contrariul. În mod periodic,
pe internet se lansează câte o nouă știre bazată pe un caz individual în care
se pretinde acest lucru, că o dietă crudivoră poate învinge cancerul. Însă care
sunt dovezile (științifice) că acest lucru este posibil?
Există un volum considerabil de date care indică faptul că un
consum crescut de fructe și legume este asociat cu o incidență mai redusă a
diferite afecțiuni, inclusiv forme de cancer, ceea ce sugerează un efect
protector al dietei bogate în alimente de origine vegetală. Unele studii
asociază consumul acestor alimente cu un efect ceva mai intens de reducere a
riscului de cancer, în comparație cu consumul alimentelor preparate termic.
Există și cercetări centrate doar pe efecte protectoare ale consumul
vegetalelor în stare crudă. Trebuie precizat că niciunul dintre aceste studii
nu au evaluat strict diete crudivore, ci doar cantitatea de alimente consumate
în stare crudă la persoane cu dietă omnivoră, care includea o proporție
semnificativă de alimente crude. De exemplu, V. Rostato și colab. au observat o
reducere cu 30–40% a riscului de cancer la sân, un consum crescut de alimente
vegetale în stare crudă (6). Într-un studiu realizat în Coreea de Sud,
cantitatea totală de alimente vegetale nu s-a corelat în niciun fel cu
incidența cancerului tiroidian, dar s-a observat o scădere a apariției formelor
benigne de tumori tiroidiene. În schimb, consumul crescut al acestor alimente
s-a asociat cu o incidență mai redusă a cazurilor maligne și benigne de tumori
tiroidiene (7).
În studiul EPIC Italia, care a recrutat peste 31.000 de femei cu
vârste cuprinse între 36 și 64 de ani, după o perioadă medie de monitorizare de
peste unsprezece ani, s-a observat o asociere inversă între consumul total de
vegetale și incidența cancerului la sân, precum și între consumul crescut de
vegetale frunzoase și incidența acestei forme de cancer. Această corelație nu a
fost însă înregistrată și pentru consumul de fructe (8). În studiul EPIC bazat
pe analiza datelor de la peste 450.000 de participanți din Europa, monitorizați
timp de peste 13 ani, dintre care 25.682 au murit de diverse afecțiuni în
această perioadă, nu s-a observat niciun efect protector semnificativ al
consumului ridicat de fructe și legume. În schimb, efectul a fost mai pronunțat
în cazul consumului de alimente vegetale în stare crudă (9). L.B. Link și J.D.
Potter au analizat 28 de studii dedicate relației dintre consumul de alimente
în stare crudă sau preparate termic și riscul de apariție a diverselor forme de
cancer (cancere orale, faringiene, laringiene, esofagiene, pulmonare, gastrice,
colorectale sau de sân). Majoritatea a indicat că alimentele vegetale crude,
dar și cele preparate termic, reduc riscul de apariție al acestor forme de
cancer, în special cel oral, faringian, laringian, esofagian și gastric; dacă
patru din unsprezece studii pentru aceste cancere au indicat efecte protectoare
ale vegetalelor preparate termic, nouă au notat efecte protectoare pentru
vegetalele crude. Și pentru cancerul de sân, pulmonar și colorectal s-au
înregistrat efecte protectoare, însă rezultatele au fost mai puțin consistente
unele cu altele. Din cele două studii privind cancerul vezicii urinare, unul a
indicat efecte protectoare pentru alimentele vegetale preparate termic, însă nu
și pentru alimentele consumate în stare crudă, iar în cazul cancerului de
prostată, cele două studii identificate de autori nu au raportat nicio
corelație cu consumul de vegetale (10).
Este posibil ca aceste diferențe între alimentele vegetale crude
și gătite să fie dependente de tipul de alimente, deoarece în cazul unor
leguminoase s-a observat un impact negativ al preparării termice asupra
efectului antioxidant (11), în timp ce pentru crucifere (broccoli, conopidă,
varză de Bruxelles) nu s-a înregistrat un impact semnificativ al preparării
termice asupra acestui aspect (12). Efectul antioxidant nu este însă singurul
implicat în reducerea riscului de cancer.
… nu și un efect curativ
Dacă dovezile indică în mod convingător un efect preventiv al
legumelor și fructelor în stare crudă față de cancer, nu există până în prezent
nici măcar un studiu care să fi analizat și demonstrat că legumele și fructele
în stare crudă pot vindeca această patologie, deja instalată (13). Deși cele
două tipuri de efecte (preventiv și curativ) sunt ușor de confundat, din
punctul de vedere al biologiei moleculare, lucrurile nu stau deloc așa. Doar
pentru că ceva poate să prevină o catastrofă, fie ea și biologică precum
cancerul, nu înseamnă că poate și să restabilească situația anterioară. În
război, un mic detașament de soldați poate să asigure paza unui pod mare și să
împiedice prăbușirea sa, dar odată ce podul s-a prăbușit, este nerealist să
presupunem că acei soldați pot să mai refacă podul așa cum era inițial. Datele
disponibile până în prezent sugerează că mai degrabă legumele și fructele,
preparate termic și, mai ales, în stare crudă, sunt asemenea unor soldați care
împiedică apariția cancerului. Orice este posibil, dar încă nu s-a demonstrat
că odată cancerul instalat, vegetalele ar mai putea să-l învingă.
O variantă a acestui text a fost publicată în
revista „Viață + sănătate“.
Notă autor:
Bibliografie
1. The Gerson Institute. In memory of Jess Ainscough, the wellness warrior. 6 Martie 2015
2. Cassileth B. Gerson regimen. Oncology, Williston Park. 2010; 24(2):201
3. Weitzman S. Alternative nutritional cancer therapies. Int J Cancer Suppl. 1998;11:69–72
4. Walter L. Jess Ainscough, Wellness warrior. The raw food Institute of Australia. 29 Ianuarie 2014
5. Marcus C. Opinion: advocates of alternative therapies are gambling with patients’ lives. The Courier Mail. 7 Martie 2015
6. Rosato V. et al. Nutritional factors, physical activity, and breast cancer by hormonal receptor status. Breast. 2013; 22(5):887–93
7. Jung SK et al. The effect of raw vegetable and fruit intake on thyroid cancer risk among women: a case-control study in South Korea. Br J Nutr. 2013; 109(1):118–28
8. Masala G et al. Fruit and vegetables consumption and breast cancer risk: the EPIC Italy study. Breast Cancer Res Treat. 2012; 132(3):1127–36
9. Leenders M et al. Fruit and vegetable intake and cause-specific mortality in the EPIC study. Eur J Epidemiol. 2014; 29(9):639–52
10. Link LB, Potter JD. Raw versus cooked vegetables and cancer risk. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2004; 13(9):1422–35
11. Xu B, Chang SK. Reduction of antiproliferative capacities, cell-based antioxidant capacities and phytochemical contents of common beans and soybeans upon thermal processing. Food Chem. 2011; 129(3):974–81
12. Ferrarini L et al. Anti-proliferative activity and chemoprotective effects towards DNA oxidative damage of fresh and cooked Brassicaceae. Br J Nutr. 2012; 107(9):1324–32
13. Huebner J et al. Counseling patients on cancer diets: a review of the literature and recommendations for clinical practice. Anticancer Res. 2014; 34(1):39–48
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
