Când venea la Tecuci, profesorul C. D.
Zeletin era găzduit adesea într-o casă situată pe o străduţă din centrul oraşului.
Mergeam să-l vizităm şi, de fiecare dată, citeam numele străzii: Dr. Ioan Kopeţchi. Despre acest medic ştiam
doar că trăise în sec. XIX şi că ar fi fost „unionist“. Întâlnirea cu
tecuceanul Doru Parascan, profesor de istorie, preocupat de istoria medicinii,
a condus la descifrarea multor enigme din trecutul medical al zonei Tecuciului.
Lucrările pe care le-a publicat şi conferinţele susţinute au adus în conştiinţa
contemporanilor multe figuri importante de medici, donatori şi evenimente
uitate. Doru Parascan a întreprins o cercetare temeinică asupra vieţii şi
activităţii doctorului Ioan Kopeţchi, conturând o imagine mai clară despre
acest personaj şi completându-l major pe farm. dr. Vasile I. Lipan, primul
autor care a publicat un text despre dr. Kopeţchi.
Istoria
înfiinţării primei instituţii medicale la Tecuci îi rezervă, în documente, un
rol important în realizarea obiectivului „Comisiei spitalului Tecuci“,
„fizicului ţănutului“, doctorului Ioan Kopeţchi (1814–1884), în documente
„Copischi“, „Copeţchi“, „Kopeţchi“ ori „Kopeţki“. Născut în Lemberg (Polonia),
într-o familie originară din Köpenick (Prusia), a urmat studii medicale la
Viena şi Leipzig, iar la München şi-a susţinut doctoratul în medicină,
chirurgie şi obstetrică, la 28 iunie 1852, cu teza „De febri
intermittente“.
„A venit în Ţara Românească şi apoi în
comuna urbei Tecuci“, unde s-a stabilit, „luând întru legiuită însoţire“ pe
Ruxandra, fiica sărdarului Vasile Strătilă, „posedând părţile de moşie Cernica
din plasa Nicoreşti a acestui District, Dolchenii, în Districtul Fălciu şi o
casă în acest oraş“, după cum notează documentele.
Medic al poliţiei, al oraşului Tecuci şi al
Districtului, serviciu „recunoscut de guvernul fostului domnitor Grigore
Ghica, prin darea de rangu I-iu acel de comis şi al II-lea de spătar“, dr. Ioan
Kopeţchi a fost membru al Comitetul Unionist din Tecuci şi al grupului care s-a
implicat în crearea unui spital în localitate.
A îndeplinit multe sarcini, neavând nici
„cel mai micu ajutoriu“, după cum nota într-o document adresat Direcţiei
Generale a Serviciului Sanitar: „ieu sunt medicul chirurgul, referentul,
copistul a districtului de o lungime de 14 mile. Toate corespodenţiile cu
Administraţia Centrală, cu Prefectura locală, indicatoriu în pricinile
criminale şi medico-legale, alergăturile în epidemiile, epizoatile, poliţiea
medicală“ reveneau în sarcina sa.
În cimitirul din Tecuci ajungeam frecvent
când eram copil şi mă frapa un monument funerar de care nu se mai îngrijea
nimeni şi al cărui gard metalic era invadat de vegetaţie, de care vara era greu
să treci. Piatra masivă, frumos decorată, avea trei medalioane fotografice,
unul dintre acestea păstrând doar o parte din imaginea celui ce-şi avea rămăşiţele
pământeşti în acel loc. Ne uitam la fotografia unui bărbat matur, cu o frunte
lată, figură de om hotărât, mustaţă deasă, şi îl asemuiam unui personaj din
filmul „Norii negri“. Graţie istoricului tecucean, am putut afla, mai târziu cine
era „polonezul“ din cimitir, cum îi ziceam noi, copiii.
Dr.
I. Kopeţchi a fost o personalitate importantă a oraşului, ce a contribuit în
mod esenţial la înfiinţarea primului spital tecucean, la 1863, şi la
organizarea sistemului sanitar din zonă. „Din păcate autorităţile au prea puţine
cunoştinţe referitoare la acest doctor, fundătura de 150 de paşi care îi poartă
numele nereuşind să reflecte cu adevărat aprecierea oraşului Tecuci pentru
activitatea depusă de dr. I. Kopeţchi“, constatau, cu tristeţe, istoricii Doru şi
Valentina Parascan în volumul „Documente privind organizarea sistemului sanitar
tecucean: secolul XIX“ (2009).