Tulburările
de deglutiție sunt foarte frecvente și deseori subdiagnosticate, ele putând fi
un simptom banal sau un context de boli. Există o serie de maladii, cum ar fi
accidentul vascular cerebral, la care tulburările de deglutiție nici nu sunt
băgate în seamă, potrivit prof. dr. Teodor Horvat, care spune că foarte puțini
medici au noțiuni despre funcționarea zonei de presiune înaltă, despre
sfincterul superior. Tulburările de deglutiție pot apărea în urma unor
intervenții chirurgicale, cum ar fi traheostoma, de exemplu, dar și ca urmare a
unor boli generale, precum cele neurologice, reumatologice, endocrine, boli de
sistem (colagenoze), afecțiuni ORL, toată patologia inflamatorie, infecțioasă
și tumorală a căilor respiratorii, apoi paralizii ale nervilor laringelui,
toată patologia esofagului, sechelele post accident vascular cerebral. Și
patologia psihiatrică poate genera tulburări de deglutiție, depresia, de
exemplu. Sunt pacienți care au doar senzația că nu mai pot să înghită și se
deprimă și mai tare.
Ziua
de luni a acestei săptămâni a venit cu o lansare editorială „emblematică”, o
cataloga profesorul Jean Askenasy (Israel), în primul rând pentru procesul de
transformare a unui simptom într-un sindrom. Este un proces cunoscut încă din
secolul trecut: „Este emblematică deoarece pentru a transforma un simptom într-un
sindrom ai nevoie să treci printr-o fază de monodisciplinaritate (...),
printr-un proces de multidisciplinaritate (...) și apoi prin faza de
transdisciplinaritate”. Cu alte cuvinte, trebuie să existe un dialog
inteligibil între orelist și neurolog, între orelist și psiholog, chirurg și
neurolog etc., pentru a realiza acest lucru, aspect foarte evident în lucrarea
coordonată de prof. dr. Codruț Sarafoleanu, de curând apărută la Editura
Academiei Române: „Tulburările de deglutiție – de la etiologie la recuperare
funcțională”.
Complexitatea
acestui act de deglutiție care justifică transformarea lui într-un sindrom este
redată în această carte de la simplul examen clinic până la foarte sofisticatul
examen de tomografie computerizată cu ajutorul pozitronilor, explică Jean
Askenasy. În cuvântul său, de la evenimentul de lansare, acesta s-a referit în
mod special la imagistică, fapt care l-a „frapat în această carte”, care începe
de la endoscopiile foarte simple – bucală, laringiană, esofagiană, traheo-bronhoscopică
etc., până la imagistica foarte complicată – IRM funcțional –, „foarte bine
redat în această carte”.
Medicina
nu mai poate să fie monodisciplinară, a spus, în cuvântul său, profesorul
Constantin Bălăceanu-Stolnici: „Aceasta este o fantezie și un egoism care nu
își mai are rostul. Medicina ca și cercetarea științifică trebuie să fie
multidisciplinare. Or, tulburările de deglutiție sunt un aspect extrem de
complicat”. Foarte multe tulburări de deglutiție par banale, dar sunt uneori
fatale, spune acesta.
Cartea,
în opinia acestuia, este interesantă și prin capitolul scris de profesorul
Dorin Sarafoleanu, „care este un capitol de geriatrie”: „Este o mică bijuterie
editorială, această carte. Reprezintă un lucru care merita să fie în biblioteca
oricărui medic, chiar și a unui dermatolog, pentru că și el poate să fie implicat în problemele
de deglutiție”.
Sper
să fie o carte de citit, spunea prof. dr. Codruț Sarafoleanu: „Am dorit să fie
câte ceva din mai multe specialități. Cred că poate să o citească și un
neurolog și un orelist și un chirurg oro-maxilo-facial și un psihiatru și un
medic de medicină generală și sper să o citească cu plăcere rezidenții de ORL
măcar”.
Colectivul care a concurat la realizarea
acestei monografii, alături de profesorul Sarafoleanu, este unul
multidisciplinar, format din: Ioana Cioca, Raluca Enache, Andreea Ioniță,
Claudiu Manea, Violeta Melinte, Gabriela Mușat, Georgiana Pășu, Dan Ponoran,
Radu Bogdan Popescu, Ramona Magureanu și Alexis Vuzitas și, nu în ultimul rând,
prof. dr. Dorin Sarafoleanu, care a scris un capitol despre tulburările de
deglutiție la vârsta înaintată. „Acest capitol pe care l-a scris tatăl meu cred
că face bine într-o carte în care cineva dintre referenți remarca vârsta
autorilor, care, cu una sau două excepții este sub 50 de ani. Și cred că cineva
cu mai multă experiența și mai multă aplecare către partea analitică a
lucrurilor era important”, a adăugat profesorul Codruț Sarafoleanu.
Lucrarea
a apărut exact la un an de la apariția unei alte cărți din zona ORL, coordonată
de același Codruț Sarafoleanu, despre tulburările respiratorii în somn.
Lansarea, de această dată, a avut loc în incinta Palatul Cerchez, locul în care
din toamna anului trecut ființează Camera de Industrie și Comerț a Municipiului
București. Clădirea este una istorică, aici derulându-se mai multe evenimente
de-a lungul timpului, două dintre ele fiind foarte importante în istoria
noastră națională: semnarea, în 1913, a actului numit „Pacea de la București”,
după primul război balcanic, iar în 1936, „Mica înțelegere” a lui Titulescu.