Newsflash
OPINII

Aspecte medicale și sociale adesea neglijate

Aspecte medicale și sociale  adesea neglijate
    Asistența medicală are un cost ridicat în societate. Este în puterea fiecărui sistem social să aloce sănătății un anumit procent din produsul intern brut. Este, apoi, o chestiune de gospodărire financiară cât și pentru ce anume se cheltuiesc acele sume. Indiferent de bugetul alocat, se cheltuie mult pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, al căror număr – consecință a creșterii vârstei medii – este într-o continuă creștere. Se adaugă aici și cheltuielile sanitare derivate din anumite deprinderi nocive, cum este fumatul, consumul de alcool și de droguri, precum și numărul crescând al unor intervenții chirurgicale nu neapărat necesare, cum ar fi cezariana la cerere sau chirurgia cosmetică.
    Nu același grad de implicare îl are medicina în afara scenariilor patologice propriu-zise. În cazul unor anumite profesii (cadrele de poliție sau armată, piloții de avioane), instituția medicală este chemată să participe ab initio la reușita selecției celor recrutați. În celelalte sectoare sociale și profesionale rămâne însă ca ierarhia de la locul de muncă și bunul simț civic să asigure standardul necesar de performanță umană, pe de o parte, și să îl ferească pe angajat de anumite boli profesionale, pe de altă parte.
    Ar mai fi loc pentru medicină să-și exercite autoritatea în domeniul protecției stării de sănătate a populației și prin atenuarea sau chiar evitarea unor solicitări funcționale. Astfel, dacă în mediile de lucru zgomotoase se apelează la căști ocluzive, protectoare, ochiul este adesea lăsat „pradă” unor extreme și variații largi de luminozitate, ambele de natură să-i suprasolicite
acomodarea.

Ochiul obosit

    Exemple de suprasolicitare optică sunt în prezent peste tot. Grafica de publicitate, de exemplu, nu pare a trebui să respecte vreun standard în acest sens. Astfel, fontul și culorile alese pentru majoritatea pliantelor circulate par adesea mai degrabă să îngreuneze procesul de citire decât să-l ajute. Structurarea formularelor de completat, contrastul materialelor de citit, imagistica digitală de identificare a mijloacelor de transport în comun și, la această oră, scrisul folosit în emisiunile TV – mai ales pe burtierele ce însoțesc imaginea de pe ecran – reprezintă arii în care respectarea unor principii optice de bază ar fi bine-venite.
    Nu fac excepție produsele grafice cu rol formativ, cum ar fi manualele și producțiile literare, unde pentru tipărirea unui număr cât mai redus de pagini se scrie mic, înghesuit și, în consecință, aproape ilizibil. Se prescriu cu larghețe ochelari „pentru citit”, dar poate că ar fi bine ca producătorilor de materiale grafice destinate publicului larg să li se impună respectarea unor norme în vederea protejării funcției vizuale.
    O intervenție de chirurgie cosmetică recentă și deja controversată este înlocuirea cristalinului natural (ce-i drept, rareori perfect) cu o lentilă artificială mai performantă (operație conceptual asemănătoare cu rezolvarea din operația de cataractă), având ca scop debarasarea de ochelari. Intervenția răsplătește din punct de vedere estetic – dovadă fiind popularitatea de care se bucură –, însă, cu trecerea timpului, anatomia ochiului suferă modificări, iar cristalinul implantat trebuie din când în când schimbat. În concluzie, o astfel de persoană rămâne pe viață un caz de oftalmologie. Renunțarea de timpuriu la propriul cristalin în scopuri cosmetice nu are, cert, o justificare medicală, motiv pentru care intervenția chirurgicală cu pricina nici nu se execută în mediul chirurgical consacrat, ci în amenajări din perimetrul unor mari centre de optică. Deși oftalmologia nu girează o atare intervenție, problema este, în fond, una medicală și ar fi, de fapt, de resortul ei să se implice.
    Un următor sector de supus atenției este designul și producția de încălțăminte. La ora actuală se remarcă o abatere de proporții în materie de funcționalitate în industria de încălțăminte pentru femei. În multe cazuri, piciorul este forțat să se „comprime” într-un pantof a cărui formă nu este în niciun fel anatomică, ci mai degrabă aerodinamică. În același timp, tocurile îmbină abateri de la toate trăsăturile bazale de raport: înălțime, suprafață și înclinare. Pretins estetic, cert excentric, acest tip de pantof este mai degrabă un instrument al limbajului corporal decât un exemplu de încălțăminte funcțională. Disconfortul „plătit” de purtătoare este voit ascuns, după cum entorsele sunt departe de a fi o raritate.

Proteze dentare pentru toți

    În sistemele sanitare ale celor mai multe țări – chiar și ale celor cu venit mare pe cap de locuitor –, tratamentele dentare sunt lăsate pe seama sectorului privat. Asta nu înseamnă că această decizie este una etică. Acesta este motivul pentru care persoanele cu venit redus – vârstnicii în particular – cumulează lipsuri dentare până la stare de edentare. Studenții mediciniști învață de timpuriu că lipsa dentiției cauzează deformări ale feței, după cum masticația defectuoasă are (sau poate avea) urmări negative asupra deglutiției și fazei gastrice a digestiei. Ar fi nu numai o probă de considerație, dar și o măsură de medicină preventivă ca, la momentul decis de stomatolog drept critic pentru masticație, să i se monteze pacientului un model de bază (și ieftin) de proteză dentară. Ar rămâne, desigur, la latitudinea celor ce își permit financiar să opteze pentru variante mai bune și, fără îndoială, mai scumpe de proteze. Ar fi, pe lângă o măsură justificată medical, și o modalitate de ameliorare a imaginii celor edentați – un fel de solidaritate umană cu cei rămași fără dinți.
    Ar fi o rezolvare similară procedural cu montarea unor variante nesofisticate (ieftine, dar nu slabe calitativ) de proteze auditive în surzenia vârstnicului sau de cristaline în cazurile de cataractă senilă. La scară largă – cum ar trebui abordată financiar o atare problemă – s-ar găsi resursele necesare de asigurare medicală.
    Viața sexuală constituie cureaua de transmise a procesului de reproducere și, prin aceasta, de perpetuare a speciei. Sexul îmbină în circumstanțe funcționale fecundația cu plăcerea pe care orgasmul o oferă celor doi parteneri. Dacă la proporții de masă, reproducerea și perpetuarea speciei nu suferă practic cu nimic consecutiv lipsei de antrenament sexual a unei cote oarecare de indivizi, la scara acestei cote am putea argumenta că are loc o abatere de la un drept genetic. Din rațiuni socio-familiale și adesea de patologie, această discriminare nu are soluții practice. Dar ar fi, cel puțin teoretic, în căderea medicinei voit holistice să ia cel puțin în considerare acest fapt.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe