În trei ani de conflict armat, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat 2.254 de atacuri asupra sistemului de sănătate din Ucraina. De la începutul anului 2025 au fost raportate deja 42 de astfel de incidente, cel mai recent fiind un atac pe timp de noapte care a afectat cea mai mare și mai modernă clinică pediatrică din Odessa, arată reprezentanții OMS, într-un comunicat de presă.  

De altfel, de la debutul său și până în prezent, invazia rusească din Ucraina  avut un impact major asupra sănătății ucrainenilor. Rezultatele unui sondaj realizat de OMS în octombrie 2024 arată că 68% dintre ucraineni au raportat o înrăutățire a stării de sănătate comparativ cu perioada anterioară războiului. 

Cei mai mulți dintre ucraineni – 46% – s-au declarat îngrijorați de sănătatea lor mintală în timp ce alți 41% au raportat existența unor astfel de probleme, iar 39% au spus că au tulburări neurologice. În același timp, 84% dintre decesele înregistrate pe teritoriul acestei țări au fost cauzate de boli netransmisibile, principalele bariere în oferirea îngrijirilor medicale fiind indisponibilitatea serviciilor și costul mare al medicamentelor.

Prea puțini specialiști în traumatologie

Pe de altă parte, războiul a determinat apariția unor particularități ale îngrijirilor medicale care au adâncit și mai mult criza sanitară din această țară: este vorba despre lipsa resursei umane și materiale în domeniul traumatologiei, proteticii și a serviciilor de reabilitare. 

Potrivit estimărilor Ministerului ucrainean al Sănătății, numai până la jumătatea anului 2024 au fost efectuate 100.000 de amputări, în prezent fiind necesare servicii de reabilitare pe termen lung care să vizeze recuperarea fizică și psihologică a persoanelor rănite în război. 

De altfel, în ansamblu, pe întreg teritoriul Ucrainei accesul la îngrijiri medicale rămâne o problemă critică, notează OMS. Din februarie 2022 și până în prezent, una din patru persoane spune că a resimțit o diminuare a accesului la îngrijiri medicale. 

În același timp, 35% dintre respondenți spun că și-au amânat îngrijirile medicale de care aveau nevoie din cauza problemelor financiare. Cele mai vulnerabile sunt persoanele strămutate: 13% dintre acestea nu au acces la servicii medicale de bază, comparativ cu doar 6% dintre refugiați. În mod similar, 9% nu au acces la un medic de familie. 

Vulnerabilitățile din prima linie

Inechitățile în ceea ce privește accesul la servicii medicale este mai prezent în zonele situate în prima linie. Cele mai afectate și disfuncționale facilități de acordare a îngrijirilor medicale sunt cele de pe linia frontului, unde populația rămasă se confruntă cu numeroase vulnerabilități, inclusiv vârsta înaintată sau traiul cu o dizabilitate.

Aceste facilități se confruntă adesea cu întreruperi în aprovizionarea medicală, cu lipsa lucrătorilor din domeniul sănătății și bariere semnificative în îngrijirile medicale. În 10 regiuni din prima linie, 68% dintre adulți raportează o înrăutățire a stării de sănătate. Ratele de refuz ale asistenței medicale sunt cele mai ridicate în Herson (43%), urmat de Harkiv (24%) și Zaporojia (18%).