A
curs multă apă pe Dâmbovița până ca discuția despre
conflictele de interese să ajungă (într-un final) și la
Ministerul Sănătății. Abia la finalul lui 2014, un ordin de
ministru definea drept conflict de interese sau incompatibilitate
situațiile în care membrii comisiilor consultative ale MS câștigă
bani din efectuarea de studii clinice sau acțiuni care stimulează
prescrierea sau consumul anumitor medicamente, dacă sunt
sponsorizați direct sau finanțați (direct sau indirect) de
industria farmaceutică pentru a participa la conferințe și
congrese ori dacă primesc cadouri sau consiliază producătorii și
distribuitorii de medicamente. Scurt și cuprinzător. Urmarea? Un
val de demisii ale membrilor comisiilor consultative. Miza era,
evident, una financiară, deoarece comisiile de specialitate ale MS
au ca rol principal elaborarea de protocoale terapeutice, care
includ, desigur, medicamente compensate. Tot ele decid și dacă
gravitatea unei patologii justifică plasarea terapiei în categoria
de compensare 100% sau 50%. După „scuturarea“ comisiilor de la
minister, unele au fost completate cu medici tineri și care nu se
încadrează în profilul de „personalități ale lumii medicale”
(cum prevede legislația) și care mai sunt și subordonați
universitar sau administrativ tocmai celor care s-au văzut nevoiți
să își dea demisia din cauza conflictelor de interese. Cu alte
cuvinte, legea este necesară, dar nu și suficientă pentru a
rezolva problemele.
Iar
cea mai bună dovadă că problemele nu sunt deloc ușor de rezolvat
vine din SUA, unde conflictele de interese sunt ușor de reperat dată
fiind transparența maximă a finanțărilor, impusă de autorități
și acceptată de companiile farma. Un studiu1
publicat ieri (25 august) în JAMA
Oncology
a analizat existența unor conflicte de interese la autorii
ghidurilor redactate în 2014 de rețeaua națională de cancer
(National Comprehensive Cancer Network – NCCN) pentru cancerele
pulmonar, de sân, de prostată și, respectiv, colorectal. Plățile
făcute de industrie către medici au fost raportate în cadrul
programului Open
Payments,
utilizat de Medicare și Medicaid.
Pentru
o țară ca România, în care comisiile MS au fost bulversate de
prevederile privind conflictul de interese, rezultatele din studiul
american nu sunt o surpriză. Din 125 de autori, 108 (adică 86%) au
avut de raportat cel puțin un conflict de interese. În medie,
fiecare autor a primit peste zece mii de dolari (0–106.859) în
plăți generale, care includ consultanță, masă, cazare. Aceste
sume sunt însă bani de buzunar comparativ cu sumele primite, în
medie, de fiecare autor pentru cercetare: 236.066 de dolari (între
zero și 2.756.713), sume care au inclus și finanțarea din cadrul
studiilor clinice. Mai mult, opt din cei 125 de autori de ghiduri au
încălcat chiar și regulamentele NCCN privind limita finanțărilor
primite de la companiile farma sub formă de plăți generale (cel
mult 50.000 de dolari în total sau maximum 20.000 de dolari de la o
singură companie).
TotJAMA
Oncology
publică și o altă analiză2
a conflictelor de interese, dar dintr-o altă perspectivă. Mai
exact, autorii au analizat modul în care au fost prezentate
conflictele de interese în cadrul congreselor organizate de
Societatea americană de oncologie clinică (ASCO). În 2015, spre
deosebire de 2014, autorilor li s-a cerut să specifice toate
potențialele conflicte de interese, nu doar pe cele considerate de
ei relevante. Urmarea a fost că, de la aproximativ jumătate (124
din 242, adică 51,2%) în 2014, proporția a sărit la 69,9% (151
din 216) în 2015, în același timp în care numărul mediu de
conflicte de interese s-a triplat de la un an la altul (1 vs. 3).
Chiar mai interesant, perioada în care pagina cu conflictele de
interese a fost vizibilă, în timpul prezentării, a scăzut de la
șase la cinci secunde, și asta în condițiile în care numărul
mediu de cuvinte de pe pagina în cauză a crescut de la șapte la
13. Șansa de a citi și înțelege potențialele conflicte de
interese? Aproape de zero.
Un
comentariu3
pe marginea celor două analize, sugestiv intitulat „Niciun
conflict, niciun interes”, vede ca priorități definirea unor
reguli de management și punere în practică a conflictelor de
interese, reguli care să fie accesibile și transparente. Dar,
pentru a defini astfel de reguli, este nevoie de dovezi. Unele
conflicte de interese ar putea cântări mai greu decât altele în
economia activității medicale, dar este nevoie de cercetări
suplimentare pentru a înțelege consecințele lor și pentru a
decide asupra managementului optim al acestor situații.
Otoscop
cu infraroșii
Otoscopul
este unul din instrumentele esențiale pentru medicul orelist și, în
unele cazuri, pentru pediatru, dar lumina puternică nu pătrunde
decât superficial în țesuturi, unde se dispersează. Radiația
infraroșie cu unde scurte (SWIR, cu lungimea de 1–2 μm), aflată
în continuarea spectrului vizibil, i-ar putea ajuta însă pe medici
prin înlocuirea luminii vizibile utilizate de otoscop. Un studiu4
apărut săptămâna aceasta în Proceedings
of the National Academy of Sciences of the United States of America(pe
scurt, PNAS)
prezintă nu doar principiul pe baza căruia ar putea fi vizualizate
cu un otoscop special elementele anatomice din urechea medie, ci
chiar rezultatele obținute cu un prototip realizat pe baza unor
tehnologii noi, care au făcut mult mai accesibilă detectarea
undelor din spectrul infraroșu. Astfel, penetrarea mai profundă a
SWIR la nivelul urechii medii permite vizualizarea lanțului
osicular, a promontoriului, a nișei rotunde și a nervului coarda
timpanului (fig.
1).
În plus, metoda descrisă de americani ar permite mult mai ușor
detectarea fluidului din urechea medie (pe baza căreia se pune
diagnosticul de otită medie, pentru care se recomandă tratament cu
antibiotice), întrucât acest fluid absoarbe puternic lumina cu
lungime de undă de 1,4–1,55 μm.
Avantajul
dispozitivului cu infraroșii este că ar fi foarte ușor de translat
în practica clinică, întrucât funcționează la fel ca un otoscop
convențional (fig.
2).
Terapiile
disponibile pentru tremorul esențial care nu răspunde la
tratamentul medicamentos (talamotomia cu radiofrecvență sau
stimularea cerebrală profundă) sunt invazive și adesea refuzate de
pacienți din acest motiv. Aceasta este și rațiunea pentru care un
studiu clinic și-a propus să compare o metodă mai ușor de
acceptat de către pacienți, talamotomia cu ultrasunete, cu o
procedură fără efect, pentru a vedea în ce măsură ar putea
oferi pacienților cu tremor esențial o nouă opțiune terapeutică.
Rezultatele5
au fost publicate ieri (25 august) în prestigiosul New
England Journal of Medicine.
Scorul de tremor al mâinilor s-a îmbunătățit la trei luni, de la
18,1 la 9,6 în grupul pacienților tratați cu ultrasunete, în
vreme ce, la pacienții care au primit procedura de control, nu s-a
înregistrat vreun progres (de la 16 la 15,8 puncte). Între cele
două grupuri a fost o diferență de 8,3 puncte, iar schimbarea s-a
păstrat și la 12 luni (7,2 puncte). Metoda este încă rudimentară,
dacă luăm în calcul că, la pacienții la care s-a practicat
talamotomia, s-au înregistrat efecte adverse în proporții mari:
36% tulburări de echilibru și 38% parestezii și amorțeli (care
s-au diminuat odată cu trecerea lunilor, dar nu în totalitate).
Editorialul6
din NEJMcare
comentează rezultatele studiului evidențiază o serie de probleme.
Întâi, procedura în sine este o talamotomie, deci una care produce
o leziune cerebrală definitivă. Spre deosebire de aceasta,
stimularea cerebrală profundă permite reglaje și ajustări ale
stimulării, pentru a maximiza beneficiul terapeutic. Apoi, procedura
ultrasonografică depinde de câteva variabile individuale, dintre
care grosimea craniului pare să fie principala limitare. În fine,
dar deloc de neglijat, procedura induce deficite senzoriale
permanente (14% parestezii și amorțeli la 12 luni). Avantajul major
este însă faptul că ar putea fi preferată de pacienții cu tremor
esențial care refuză trepanațiile presupuse de celelalte opțiuni
terapeutice. Ar fi însă interesantă, crede autorul comentariului,
o comparație directă între metoda cu ultrasunete și stimularea
cerebrală profundă.
Notă autor:
1. Mitchell AP et al. Financial relationships With industry among National Comprehensive Cancer Network guideline authors. JAMA Oncol. 2016 Aug 25
2. Boothby A et al. Effect of the American Society of Clinical Oncology’s conflict of interest policy on information overload. JAMA Oncol. 2016 Aug 25
3. Nipp RD, Moy B. No conflict, no interest. JAMA Oncol. 2016 Aug 25
4. Carr JA et al. Using the shortwave infrared to image middle ear pathologies. Proc Natl Acad Sci U S A. 2016 Aug 22
5. Elias WJ et al. A randomized trial of focused ultrasound thalamotomy for essential tremor. N Engl J Med. 2016 Aug 25;375(8):730-9
6. Louis ED. Treatment of medically refractory essential tremor. N Engl J Med. 2016 Aug 25;375(8):792-3
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.