Evenimentul a reprezentat ocazia perfectă pentru lansarea oficială a Alianței Naționale pentru Prevenirea, Depistarea și Tratamentul Hipertensiunii Arteriale în România și a Proiectului „Misiunea 70/2030”, inițiat de Societatea Română de Cardiologie și Fundația Română a Inimii. Acesta își propune creșterea ratei de control a hipertensiunii arteriale în România de la 30% la cel puțin 70% până în anul 2030.

Trialuri clinice randomizate  publicate în 2025

Studiul DAPA ACT HF-TIMI 68 a arătat că inițierea în spital a dapagliflozin nu a redus semnificativ riscul de deces cardiovascular sau de agravare a insuficienței cardiace (IC), pe parcursul a două luni, la pacienții spitalizați pentru IC acută. 

Conform studiului ODYSSEY-HCM, la pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică non-obstructivă simptomatică, mavacamten nu a determinat o îmbunătățire semnificativă statistic a capacității de efort sau a simptomelor raportate de pacienți la 48 de săptămâni, comparativ cu placebo.

Studiul VICTORION-Difference a indicat că strategia hipolipemiantă convențională cu adăugarea de inclisiran s-a dovedit superioară față de terapia hipolipemiantă convențională în atingerea timpurie și menținerea pe termen lung a obiectivelor de reducere a LDL-c, cu semnificativ mai puține simptome musculare adverse.

Era digitoxinei? Adio, digoxin?

Un studiu recent publicat în New England Journal of Medicine deschide noi perspective în tratamentul pacienților cu IC și fracție de ejecție a ventriculului stâng (FEVS) redusă. A fost studiat comparativ efectul digitoxinei versus placebo la această categorie de pacienți, tratați conform ultimelor ghiduri în vigoare. Introducerea digitoxinei a condus la scăderea riscului de mortalitate de orice cauză sau de spitalizare pentru agravare a IC (1). 

Noi opțiuni antitrombotice

În încercarea de a depăși limitări care încă există chiar și după apariția anticoagulantelor ce inhibă factorul X, studii de fază 3 sunt în derulare cu noi terapii antitrombotice ce vizează inhibiția factorului XI, precum abelacimab și asundexian. 

Abelacimab a fost studiat comparativ cu rivaroxaban în studiul AZALEA-TIMI 71 și se pare că se asociază cu un risc semnificativ mai scăzut de sângerare majoră sau clinic semnificativă la pacienții cu fibrilație atrială, atât în asociere cu antiagregant plachetar, cât și în absența acestei terapii (2). 

În cadrul congresului s-a prezentat noua clasificare propusă pentru sindroamele coronariene, care vor fi împărțite în două entități: sindroame ischemice miocardice acute (AMIS) și non-acute (NAMIS) (3). Se subliniază faptul că în cazul pacienților cu NAMIS, beta-blocantele se administrează la FEVS ≤40%, terapia fiind opțională în cazul unei FEVS prezervate. Iar administrarea de monoterapie antiagregantă plachetară, ținând cont de riscul de sângerare al pacientului, reprezintă standardul pentru aceste sindroame.

Intersecția dintre cardiologie și diabetologie

Agoniștii de receptor de GLP1 scad mortalitatea cardiovasculară la pacienții cu diabet zaharat tip II. În studiul SELECT, la pacienții cu boală cardiovasculară fără diabet zaharat, dar supraponderali sau cu obezitate, semaglutida a redus mortalitatea de cauză cardiovasculară. 

Triplii agoniști (combinație între agonist GIP, agonist GLP1 și agonist al receptorului de glucagon) au condus la o scădere semnificativă în greutate pe o perioadă de 48 de săptămâni (studiu de fază 2). Cel mai important efect advers al agoniștilor GLP1 este sarcopenia. Combinația între semaglutidă și bimagrumab, un anticorp monoclonal, poate preveni acest efect advers.

Noutăți în domeniul transplantului hepatic

În cadrul congresului s-a discutat despre utilitatea folosirii scorului CAD-LT (the coronary artery disease in liver transplantation score). Acesta are ca scop estimarea riscului de evenimente cardiovasculare post-transplant hepatic.

 Altă discuție a vizat ghidarea tehnicilor imagistice pentru detectarea bolii coronariene pre-transplant în funcție de riscul calculat (scăzut, intermediar, înalt). Au fost menționate, de asemenea, terapiile folosite post-transplant ce au demonstrat beneficii pe scăderea mortalității și a evenimentelor cardiovasculare post-transplant: inhibitori de SGLT2, statine hidrofilice, inhibitori de PCSK9.  

Miocardita și pericardita

Noul ghid publicat recent de Societatea Europeană de Cardiologie propune un algoritm diagnostic revizuit pentru miocardită, care prioritizează rolul rezonanței magnetice cardiace cu gadolinium pentru detectarea inflamației și fibrozei, alături de biopsia endomiocardică în cazuri refractare.

 Pentru pericardită, noutatea constă în recomandarea antiinflamatoarelor (colchicină alături de ibuprofen) ca primă linie terapeutică, cu durată extinsă la 3-6 luni pentru prevenirea recurențelor.