S-a lansat dezbaterea pe
marginea proiectului noii legi a salarizării bugetarilor, în care sunt incluși
și medicii. Prima discuție sindicate–guvernanți a avut loc la 21 iulie. În
tabelele alăturate vedeți propunerile guvernanților pentru salariile medicilor
și este important de reținut că valorile prezentate sunt suma brută propusă.
Creșterile ar urma să fie implementate în trei etape, în 2015, 2016 și 2017. La
fel de important este să precizăm că actualul context politic este caracterizat
de o pronunțată fragilitate guvernamentală, iar acest proiect nu va ajunge în
Parlament, spre vot, mai devreme de septembrie 2015. Dacă va fi aprobat, aceste
salarii ar trebui să intre în vigoare odată cu începutul anului 2016, care este
și an electoral. Încă nu este clar dacă Guvernul României a identificat
resursele bugetare necesare pentru susținerea acestor creșteri, mai ales că
pregătește o nouă scădere a taxelor, ceea ce va duce la reducerea banilor care
ajung la buget. „În privința impactului bugetar, dați-mi voie să fiu prudentă
în continuare“, a declarat ministrul Rovana Plumb. Dar propunerea este pe masă
și arată cum puteți vedea.
Dr. Dan Perețianu a
comentat comparativ, pentru „Viața medicală“, aceste propuneri. „Pentru președintele
României se propune o creștere cu 133%, în timp ce pentru medicul primar cel
mai bine plătit se propune o creștere reală de 18%. Dar problema salariilor
medicilor este că ea nu se corelează cu ale altor profesii, la fel cum erau
aceste salarii corelate chiar și pe vremea comunismului. În acea perioadă,
medicii aveau salarii comparative cu judecătorii (conform Legii 57/1974)“.
Remarca dr. Perețianu este corectă, discrepanțele dintre medici și alte
categorii profesionale fiind mari, conform proiectului de lege citat. Astfel,
șeful adjunct al unui birou vamal ar câștiga lunar 5.600 de lei, mai mult decât
un medic specialist. O altă categorie de funcționar public, secretarul de
județ, ar putea câștiga mai bine decât cel mai bine plătit medic primar: 9.364
de lei față de 7.018 lei, adică salariul unui medic primar cu gradație maximă,
venit care va fi și cel mai mare din sistemul medical românesc, dacă acest
proiect de lege va fi aprobat. Directorii medicali ai spitalelor ar putea
câștiga între 9.105 lei și 9.631 lei, în funcție de dimensiunea spitalului pe
care îl conduc, sume asemănătoare urmând să primească și managerii de spital.
Diferențele anterioare
existente între profesia medicală și alte profesii se mențin așadar în acest
proiect, ba chiar, în anumite cazuri, se accentuează în defavoarea medicilor.
Prin urmare, dr. Dan Perețianu propune o creștere medie a coeficienților după
care sunt calculate salariile medicilor în actualul proiect cu 33% și susține
necesitatea triplării acestor coeficienți în cazul medicilor primari aflați la
finalul carierei. De ce? În primul rând, „pentru că un absolvent de medicină
studiază șase ani, mai mult decât absolventul unei facultăți de drept“, spune
dr. Perețianu. „Pentru a lucra într-o judecătorie, un absolvent de drept
trebuie să facă un curs de un an la Institutul de Magistratură. Aceasta este
puțin mai puțin decât a trece un concurs precum rezidențiatul și a fi în primul
an de rezidențiat. De aceea, un rezident de anul doi trebuie să câștige un
salariu mai mare decât un judecător de
judecătorie cu doi-trei ani vechime. De-a lungul anilor, medicii specialiști
sunt obligați la perfecționare continuă, pentru care se dau puncte profesionale
de către Colegiul Medicilor, ceea ce nu este cazul judecătorilor și procurorilor.
De aceea, creșterea coeficienților pentru medici trebuie să fie mai mare decât
pentru judecători. Observăm că judecătorii primesc salarii diferite dacă
lucrează în locuri diferite și aceasta reflectă probabil dificultatea muncii.
În sănătate, nu există acest mod de a privi lucrurile; un pacient, dacă este un
caz grav, este la fel de grav chiar dacă este la sat sau în cel mai mare spital
universitar. De aceea, nu unitatea trebuie să fie cea care diferențiază între
medici, ci pregătirea profesională“.
„Doar adoptând astfel de
coeficienți, corelativ între profesii, se poate ajunge la considerarea corpului
medical ca un corp de elită. Doar astfel fenomenul plăților informale poate
dispărea din sistemul de sănătate“, conchide dr. Dan Perețianu. Rămâne de văzut
dacă autoritățile vor ține cont de aceste sugestii, dar probabil că negocierile
vor fi foarte dificile având în vedere că această lege a salarizării va avea un
impact bugetar „foarte mare“, în formularea ministrului de finanțe Eugen
Teodorovici.
Rămâne să sperăm cu
toții că Guvernul României a identificat resursele necesare acestor creșteri și
nu folosește acest proiect doar ca manevră politică electorală.
