Asociaţia Chirurgilor Plasticieni din
România (ACPR) a organizat, la începutul acestei toamne, la Sinaia, pentru toţi
membrii săi, dar şi pentru specialiştii din domenii înrudite sau cu care
colaborează, al XII-lea Congres Naţional al ACPR. Continuând parteneriatul deja
consacrat în ultimii patru ani, manifestarea a avut în calitate de coorganizator
Asociaţia Maghiară de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Estetică (HAPRAS) şi
a fost organizată sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol
Davila“ Bucureşti şi a Academiei de Ştiinţe Medicale.
Pentru prima dată în istoria sa, evenimentul
ştiinţific a fost susţinut şi de cele mai importante foruri internaţionale în
domeniu, ceea ce a crescut mult nivelul prezentărilor ştiinţifice, a adus în
România vorbitori de marcă, cunoscuţi pe plan mondial, şi a crescut rândurile
participanţilor şi cu colegi din alte ţări şi chiar din alte continente,
dincolo de prezenţa obişnuită a plasticienilor din Ungaria şi Republica
Moldova. Principalul susţinător a fost Confederaţia Internaţională pentru
Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Estetică (IPRAS), ceea ce a adus şi susţinerea
oferită de Societatea Europeană de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi
Estetică (ESPRAS), de Societatea Internaţională de Chirurgie Plastică
Regenerativă (ISPRES), de Asociaţia Europeană a Societăţilor de Chirurgie Plastică
Estetică (EASAPS) şi de Federaţia Europeană a Societăţilor de Microchirurgie
(EFSM).
Principalul punct pe agenda congresului a
fost reprezentat de Cursul IPRAS intitulat „Ultimele noutăţi în transplantul de
grăsime în chirurgia plastică regenerativă şi microchirurgie“. Specialişti de
marcă din SUA, Germania, China, Brazilia le-au împărtăşit participanţilor la
curs din experienţa lor legată de utilizarea ţesutului adipos, în special în
chirurgia estetică, dar şi în cea reconstructivă. Prof. dr. Marita
Eisenmann-Klein (Germania), preşedinta IPRAS, a vorbit despre „Injectarea de grăsime
pentru augmentarea şi reconstrucţia mamară“, precum şi despre alte utilizări,
legate de chirurgia sânului. Dr. Sydney Coleman (SUA) a prezentat „Potenţialul
regenerativ al ţesutului adipos în chirurgia reconstructivă“, dar şi „Grefele
de grăsime în chirurgia estetică a feţei“, fără să omită complicaţiile care pot
să apară în practică la injectările de fillere sau în cazul intervenţiilor
pentru liposucţie şi lipoinjecţie. Un alt membru al comitetului executiv al
IPRAS, dr. Brian Kinney (SUA), a ales subiectul legat de tehnologii şi inovaţii
în folosirea grefelor de grăsime, şi locul ocupat de celulele stem între
acestea. Dr. Nelson Piccolo (Brazilia), secretarul general IPRAS, a abordat
subiectul folosirii grefelor de grăsime ca un tratament adjuvant în cazul
arsurilor şi sechelelor postcombustionale, prezentând experienţa proprie în
această indicaţie mai puţin comună, dar care pare să fie extrem de promiţătoare.
Toţi vorbitorii s-au referit la utilizarea grefelor de grăsime în chirurgia
estetică şi reconstructivă a sânului, diferitele experienţe fiind sintetizate
în cadrul dezbaterii intitulate „Viitorul reconstrucţiei de sân – augmentarea
prin grefe de grăsime vs. implanturi“, care a concluzionat că, deşi
implanturile de silicon pentru augmentarea mamară încă vor mai face istorie,
sunt din ce în ce mai multe cazuri care pot avea indicaţie de corecţie,
reconstrucţie, sau pur şi simplu augmentare realizată cu ajutorul transplantului
grăsimii proprii. Pentru participanţii la curs a fost extrem de instructiv să
afle, de la specialişti cu mare experienţă, despre rezultatele obţinute în
transplantul de grăsime, indicaţiile acestuia, tehnicile folosite pentru
recoltare, prelucrare şi injectare, protocoale terapeutice, dar şi complicaţii şi
rezultate nefavorabile, inevitabile în orice domeniu medical, care ne pun de
fiecare dată în gardă asupra capcanelor care trebuie evitate. Perspectiva cea
mai interesantă a fost aceea oferită de către prof. dr. Thomas Biggs (Baylor
College of Medicine, SUA), care are în spate o carieră de 54 de ani în
chirurgia plastică, perioadă în care a fost participant la toate schimbările,
uneori revoluţionare, care au marcat evoluţia specialităţii.
Congresul a continuat cu sesiunile de
prezentări ştiinţifice, grupate în funcţie de temele abordate: chirurgia
estetică a sânului, microchirurgie, arsuri, chirurgia plastică şi reconstructivă
a mâinii, microchirurgie, chirurgia estetică a feţei, chirurgie plastică reconstructivă.
Printre vorbitori s-au numărat prezenţe de marcă din străinătate – prof. dr.
Manuel Garcia Velasco (Mexic), prof. dr. Andreas Foustanos (Grecia), prof. dr.
Hanno Milessi (Austria), prof. dr. Michele Masselis (Italia) –, alături de
numele cunoscute ale specialităţii, de la noi: prof. dr. Ioan Lascăr, preşedinte
de onoare ACPR, prof. dr. Ioan Petre Florescu, preşedintele executiv al ACPR şi
al Congresului, prof. dr. Alexandru Georgescu (Cluj), prof. dr. Theodor Stamate
(Iaşi), prof. dr. Ioan Bordeianu (Constanţa), prof. dr. Horia Pârvănescu
(Craiova), prof. dr. Tiberiu Bratu (Timişoara), prof. dr. Toma Mugea (Oradea),
alături de echipele pe care le coordonează.
În paralel cu sesiunile ştiinţifice,
rezultatele cercetărilor şi experienţei clinice au fost prezentate colegilor şi
sub forma posterelor, după cum este obiceiul la manifestările de acest gen. Nu
au lipsit de pe agendă prelegerile susţinute de reprezentanţii producătorilor
de instrumente sau implanturi, fără de care activitatea chirurgului plastician
nu ar mai avea aceleaşi rezultate. În final, toţi cei care au luat parte la
lucrările acestui congres au aflat noi concepte şi noţiuni de ultimă oră din
arsenalul specialităţii, iar manifestările viitoare vor fi, fără îndoială, cel
puţin la fel de interesante.
