Newsflash

Răspunderea civilă a personalului medical

de Av. Cristian BĂRCAN - sept. 10 2015
Răspunderea civilă a personalului medical
     Conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, la alineatul 2 al art. 442 se prevede că „răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei legi, nu exclude răspunderea penală, contravențională sau civilă, conform prevederilor legale“. Prin urmare, chiar dacă un profesionist în domeniul medical ar fi sancționat disciplinar, acesta tot va putea fi tras la răspundere din punct de vedere civil.
     Atragerea răspunderii pe cale civilă, ce are în fond principiile răspunderii delictuale civile, presupune dovedirea unor elemente obligatorii prevăzute de normele legale din Codul Civil: vinovăția, fapta ilicită, prejudiciul și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu. În cazul în care lipsește unul din elementele menționate mai sus, atunci nu există posibilitatea tragerii la răspundere civilă a personalului medical, deoarece condițiile precizate trebuie îndeplinite cumulativ.
     Cu privire la modalitatea de dovedire a existenței celor patru elemente, trebuie avut în vedere că acestea se vor stabili în urma probelor ce vor fi dispuse și administrate în cauză (înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză), în lipsa lor fiind imposibilă pronunțarea unei hotărâri judecătorești asupra cazului de malpraxis. Trebuie arătat că probele sunt specifice unui proces civil, fiind reglementate în acest sens de normele din Codul de Procedură Civilă.
     În prezent nu este reglementată o procedură specială privind cazurile de răspundere delictuală civilă determinate de o situație medicală la nivelul Codului Civil sau Codului de Procedură Civilă. Prin urmare, procedura în fața instanței judecătorești, care poate fi judecătoria (dacă cererea are o valoare de până la 200.000 de lei) sau tribunalul (dacă cererea are o valoare de peste 200.000 lei) din raza domiciliului sau sediului celui împotriva căruia se înaintează acțiunea, sau judecătoria ori tribunalul din raza locului săvârșirii faptei sau locului producerii prejudiciului, este cea comună, respectiv procedura prevăzută de Codul de Procedură Civilă.
     Cu privire la normele ce reglementează răspunderea civilă delictuală, aceasta are la bază dispozițiile prevăzute de Codul Civil, care indică în articolul 1357 că „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare“, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai ușoară culpă. Pentru aprecierea vinovăției se va ține seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum și, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi, persoana răspunzând numai pentru faptele sale săvârșite cu intenție sau din culpă.
     Relativ la fapta ilicită, normele legale consideră o astfel de faptă acea situație în care se încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori legea, iar, în ce privește prejudiciul acesta, este născut atunci când se aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
     Legătura de cauzalitate presupune dovedirea raportului între săvârșirea faptei și prejudiciul suferit de victimă. Cu alte cuvinte, dacă există o faptă ilicită și un prejudiciu, însă între cele două elemente nu se poate stabili o legătură din punct de vedere juridic și faptic, nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
     În cazurile civile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, cauza se finalizează prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești. Hotărârea primei instanțe care se pronunță poate fi atacată la instanța superioară, iar, cât privește dispunerile instanței, aceasta poate stabili atât obligarea personalului medical la plata unor despăgubiri, cât și sancțiuni complementare, cum ar fi retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România.
       În plus, nu trebuie uitat că alături de personalul medical în sine, care se găsește vinovat de săvârșirea unei fapte ilicite, la răspundere poate fi tras și angajatorul personalului medical. Ca atare, spitalul, clinica medicală sau altă instituție similară poate fi chemată în instanță să răspundă pecuniar pentru faptele comise de angajatorul/colaboratorul său.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe