Organe nefolosite

   Un grup de cercetători americani a ajuns la concluzia că neutilizarea ficatului donatorilor este în creştere din cauza scăderii calităţii organelor, în primul rând prin donarea în urma decesului de cauză cardiacă. Pentru a creşte disponibilitatea ficatului pentru transplant, criteriile de donare au fost lărgite de-a lungul timpului, dar cercetări anterioare au arătat că o calitate mai slabă a organelor duce şi la rezultate mai puţin satisfăcătoare. Astfel, riscul de morbiditate şi mortalitate este mai mare în cazul prelevării organelor de la donatorul în moarte cardiacă, faţă de cel în moarte cerebrală. Pentru studiul în discuţie, publicat în numărul de luna aceasta al revistei Liver Transplantation (editori: Asociaţia Americană pentru Studiul Ficatului şi Societatea Internaţională de Transplant Hepatic), au fost identificaţi mai mult de 107.000 de donatori decedaţi în SUA, în perioada 1988–2010. Cazurile în care ficatul a rămas neutilizat au scăzut de la 1.958 (66% din donatori) în 1988, la 841 (15%) în 2004, crescând însă din nou la 1.345 (21%) în 2010; fenomenul este legat de vârsta crescută a donatorilor, indicele ridicat de masă corporală, prevalenţa diabetului şi prelevarea de la donatori în moarte cardiacă, toate acestea fiind în creştere în SUA. Într-un comentariu pe marginea studiului, se precizează că utilizarea ficatului prelevat de la donatorul în moarte cardiacă creşte riscul complicaţiilor biliare, are costuri mai ridicate şi rate de eşec mai mari, ceea ce a şi dus la reducerea utilizării sale; transplantarea cu astfel de organe ar trebui însă încurajată la pacienţii care ar avea mai mult de suferit rămânând pe lista de aşteptare.