Diagnosticul magnetic al tuberculozei

   Diagnosticul rapid şi ieftin al infecţiei cuMycobacterium tuberculosis rămâne unul din dezideratele de a cărui împlinire se leagă un control mult mai bun al tuberculozei. Practic, idealul ar fi o metodă de detecţie specifică şi sensibilă, care să nu necesite izolare bacteriană sau cultură, facilitând astfel diagnosticul şi managementul infecţiei confirmate. Un articol¹ publicat săptămâna aceasta în revista Nature Communications prezintă metoda dezvoltată de un grup din Boston, de la Universitatea Harvard, care detectează fragmente de ADN bacterian identificate prin măsurători magnetice. Dispozitivul prezentat nu doar identifică M. tuberculosis din probe de spută, dar şi discriminează între tulpinile obişnuite şi cele multidrog-rezistente (MDR-TB), totul în doar 2,5 ore. Spre deosebire de sistemele optice, cel magnetic ar putea fi miniaturizat, într-un dispozitiv portabil electronic cu microfluide, care să poată realiza toţi paşii necesari pentru diagnosticul rapid al infecţiei cu M. tuberculosis.

Bacterii anticancer

   În ultimii 25 de ani, tratamentul cancerului pancreatic nu a înregistrat vreun progres semnificativ, ceea ce face ca mortalitatea diagnosticului de cancer pancreatic să fie foarte ridicată; pentru anul acesta, de pildă, National Cancer Institute estimează, în SUA, 45.220 de cazuri noi, dar şi 38.460 de decese prin această patologie. O foarte interesantă soluţie terapeutică e propusă în Proceedings of the National Academy of Sciences de săptămâna aceasta². Autorii, de la Albert Einstein College of Medicine din New York, au cuplat un radioizotop (¹⁸⁸Re) la o tulpină atenuată de Listeria monocytogenes, cu ajutorul unui anticorp specific, rezultând astfel o tulpină bacteriană atenuată radioactivă. Administrată la un model murin predispus la cancer pancreatic metastatic, tulpina bacteriană a livrat o doză de radiaţie în metastaze, mai puţin abundent în tumora primară, fără însă a leza celulele normale. Raţiunile acestui comportament ţin de micromediul imunosupresiv de la nivelul tumorii, în vreme ce sistemul imun a intervenit fără probleme în ţesuturile neafectate. Tratamentul repetat cu doze mici de Listeria atenuată radioactivă a avut ca rezultat scăderea dramatică a numărului de metastaze (aproximativ 90%), comparativ cu grupul de control. De asemenea, reducerea de volum de la nivelul tumorii primare a fost una importantă, de 64%, în medie. În plus, la o săptămână după încheierea tratamentului, nu s-au putut detecta nici urme ale iradierii, nici tulpina bacteriană administrată. Cercetătorii speră ca această metodă să poată fi aplicată cu succes la om, în cancerul pancreatic metastatic.

Marijuanap.o.

   Un studiu³ publicat în Neuropsychopharmacology indică faptul că preparatul dronabinol (ingredientul activ din marijuana), administrat oral, ar produce un efect antialgic de durată mai lungă decât consumul de marijuana. Cercetarea, efectuată de trei psihiatri de la Columbia University din New York, vine în contextul în care legalizarea utilizării medicale a marijuanei în mai multe state americane a dus la o creştere a numărului de prescripţii terapeutice ale acesteia pentru durere, cu precădere pentru durerea neuropatică. Cu toate acestea, la administrarea prin fumat, există un risc mai ridicat de intoxicaţie şi potenţial abuz, comparativ cu administrarea p.o. de dronabinol. Studiul acesta are însă o limitare majoră: toţi participanţii erau consumatori zilnici de marijuana, astfel încât este greu de anticipat dacă rezultatele vor fi replicate şi într-o populaţie care nu consumă marijuana.

Sofosbuvirul confirmă în studii clinice de fază 3

Dispecerul central

   Un grup de cercetători de la Helen Wills Neuroscience Institute, University of California, Berkeley publică un foarte interesant studiu⁶ de imagistică funcţională, în Nature Neuroscience de săptămâna aceasta. Plecând de la ipoteza că atenţia este responsabilă de concentrarea resurselor asupra unui stimul anume, în detrimentul altor stimuli, autorii au utilizat IRM funcţional pentru a cuantifica modul în care reprezentarea semantică se schimbă în timpul căutării de diverse obiecte, în filme. Rezultatele indică faptul că numeroşi voxeli din cortexul occipito-temporal şi fronto-parietal şi-au modificat activarea, pentru a se „alătura“ căutării, însă în funcţie de termenii căutaţi. Aceste schimbări, au constatat autorii studiului citat, au constat în extinderea reprezentării pentru categoria căutată sau pentru categorii înrudite semantic, comprimând însă expresia unor categorii diferite de cea căutată. Rezultatele sugerează că atenţia modifică dinamic reprezentările corticale, optimizând astfel procesarea obiectelor similare. Cu alte cuvinte, dacă vrem să reperăm pe cineva într-o mulţime, ariile cerebrale care în mod normal sunt dedicate recunoaşterii altor obiecte şi chiar arii rezervate gândirii abstracte se alătură funcţional căutării. Creierul posedă, deci, abilitatea de direcţionare a resurselor funcţionale către sarcinile asupra cărora se concentrează atenţia.