Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Bolile cronice, principala problemă

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN miercuri, 19 decembrie 2012
   Ieri, revista britanică The Lancet a publicat, într-un număr triplu special, Global Burden of Disease Study 2010 (Studiul asupra poverii globale a bolii – GBD), prezentat drept cel mai mare efort sistematic de descriere a distribuţiei şi cauzelor unei multitudini de boli, leziuni şi factori de risc. Condusă de Universitatea Washington prin Institute of Health Metrics and Evaluation, cu colaborarea, printre altele, a Şcolii de Sănătate Publică de la Harvard, a Şcolii de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, a Colegiului Imperial din Londra şi a OMS, cercetarea, desfăşurată pe parcursul a cinci ani, a implicat 486 de autori de la 302 instituţii din peste 50 de ţări. Potrivit primelor concluzii dezvăluite presei, studiul a demonstrat o schimbare masivă a evoluţiilor la nivel mondial în domeniul sănătăţii faţă de 1990, când Banca Mondială comanda primul astfel de studiu: dacă, atunci, bolile infecţioase şi cele din copilărie cauzate de malnutriţie erau principalele cauze de deces, acum este mai probabil, pentru copiii din multe părţi ale lumii, să trăiască o maturiate nesănătoasă şi să sufere din cauza excesului, nu a lipsei de mâncare; în plus, dacă principalul contributor la povara globală era mortalitatea prematură (prin cele peste zece milioane de decese la copiii sub cinci ani), în prezent ponderea cea mai mare o au suferinţele cronice, cu atât mai intense cu cât durata de viaţă creşte.
   GBD 2010 subliniază câteva reuşite semnificative, cum ar fi reducerea mortalităţii infantile (mai rapidă decât fusese anticipată de toate estimările), deşi atrage atenţia asupra diareii cauzate de rotavirus şi rujeolei, care, în ciuda existenţei vaccinurilor, omoară anual mai mult de un milion de copii cu vârsta sub cinci ani. Se remarcă însă o creştere umitoare, cu 44% între 1970 şi 2010, a numărului deceselor la adulţii de 15–49 de ani, ca urmare a creşterii violenţei şi a epidemiei HIV/SIDA (responsabilă anual pentru 1,5 milioane de morţi).
   Deşi povara malnutriţiei a fost redusă cu două treimi, acum dietele necorespunzătoare şi inactivitatea fizică sunt la originea a 10% din povara bolilor, cea datorată excesului ponderal şi hiperglicemiei crescând substanţial. Mare parte din impactul global este cauzat de un grup relativ mic de afecţiuni: din cele peste 300 de patologii analizate, 50 de cauze distincte sunt răspunzătoare pentru 78% din povara globală şi 18 dintre acestea – pentru mai mult de jumătate. S-au schimbat şi tipurile de afecţiuni care duc la deces sau dizabilitate: cardiopatia ischemică şi accidentul vascular cerebral au rămas principalele cauze de deces între 1990 şi 2010, însă celelalte afecţiuni din „top 10“ s-au schimbat: în timp ce diareea, infecţiile respiratorii inferioare şi tuberculoza au coborât în clasament, diabetul, cancerul pulmonar şi BPOC au urcat. Dacă se ţine cont nu numai de anii de viaţă pierduţi din cauza morţii premature, ci şi anii trăiţi cu dizabilitate, durerile de spate şi accidentele rutiere au luat locul encefalopatiei neonatale şi malnutriţiei protein-calorice.
   Modificările amintite au fost constatate în toate regiunile, mai puţin în Africa subsahariană, unde mortalitatea prin boli infecţioase, cele din copilărie şi cea maternă reprezintă până la 70% din povara bolii, faţă de o treime în Asia de Sud şi Oceania şi sub 20% în toate celelalte regiuni. În plus, acolo speranţa de viaţă a crescut cu doar zece ani din 1970, faţă de peste 25 în America Latină, Asia şi America de Nord.
   GBD 2010 oferă dovezi pentru o serie întreagă de proiecte de cercetare şi politici publice şi poate încuraja statele să desfăşoare studii similare detaliate ale propriilor populaţii. GBD 1990 a fost catalizatorul multor schimbări de politici la nivel mondial: de pildă, a readus în atenţie malaria, cu rezultatele consecutive, şi a semnalat depresia, cu povara sa importantă, ca problemă de sănătate publică.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.