Săptămâna trecută, seria evenimentelor
omagiale dedicate centenarului singurului român inclus pe lista celor 211 câştigători
ai Premiului Nobel pentru medicină sau fiziologie a culminat cu
simpozioanele organizate de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol
Davila“ Bucureşti, respectiv de Academia de Ştiinţe Medicale.
La 7
noiembrie a.c., într-un cadru festiv şi în prezenţa unui mare număr de
personalităţi ale mediului academic, instituţia alma mater a laureatului Nobel din 1974 – de altfel, singura
universitate de medicină din România care îşi poate trece în palmares un
absolvent laureat Nobel – a aniversat împlinirea unui secol de la naşterea lui
George Emil Palade. Cu această ocazie, acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF
„Carol Davila“, a anunţat decizia universităţii ca Amfiteatrul Mare al Facultăţii
de Medicină să poarte numele savantului român. De asemenea, întreaga colecţie de
premii şi medalii primite de George Palade de-a lungul unei cariere excepţionale,
lăsată prin testament Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, va
fi expusă în cadrul unui muzeu „G. Em. Palade“, ce urmează să fie înfiinţat la
Biblioteca UMF, la primul etaj al clădirii din bd. Eroilor Sanitari. A fost
instituit, cu această ocazie, şi Premiul „George Emil Palade“, care va fi
acordat anual unui tânăr cercetător din cadrul acestei instituţii de învăţământ
superior. Nu în ultimul rând, promoţia acestui an universitar va purta numele
savantului român.
Discursurile rostite în aula ce poartă
de-acum numele profesorului Palade au vizat diverse aspecte biografice şi
profesionale ale laureatului Nobel, încercând să creeze o imagine cât mai amplă
a contextului, a evoluţiei şi a performanţelor acestuia, fără a omite importanţa
sa pentru medicină şi biologie, pentru ştiinţă. Au vorbit Ecaterina Andronescu,
ministrul educaţiei şi cercetării, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei
Române, acad. Maya Simionescu şi prof. dr. Sorin Oprescu, primarul general al
Capitalei. Ne-am fi aşteptat ca acesta din urmă să facă şi un (aşteptat) anunţ,
prin care numele savantului să fie atribuit unei străzi din Bucureşti (surprinzător,
la Oradea sau la Mangalia există „str. George
Emil Palade“, la Bucureşti – nu).
Dar nu e timpul pierdut, data exactă a aniversării centenarului este 19
noiembrie…
Despre omul
George Emil Palade au vorbit, apoi, prof. dr. Radu Şerban Palade, prof. dr.
Constantin Dimoftache (C. D. Zeletin) şi prof. dr. Radu Iftimovici, în vreme ceopera laureatului Nobel a fost
subiectul abordat de conf. dr. Mihai Hinescu şi acad. Maya Simionescu.
Dintre surprizele pregătite de organizatori,
poate că aceea care a captat atenţia întregii audienţe a fost proiecţia unei
selecţii din ceremonia decernării premiilor Nobel 1974, de la Stockholm.
Momentul, pregătit şi comentat de conf. dr. Octavian Buda, şeful Disciplinei
istoria medicinii din UMF „Carol Davila“, a constituit o premieră pentru
publicul român şi a adăugat o notă aparte festivităţii organizate la Bucureşti.
În aceeaşi notă s-a încadrat şi filmul pregătit şi comentat de prof. dr. Radu Şerban
Palade, despre momentul din 1992, când, la 23 aprilie, George Emil Palade a
acceptat titlul de preşedinte de onoare al UMF „Carol Davila“, la propunerea
profesorului Laurenţiu M. Popescu, rectorul de atunci.
La 9
noiembrie a.c., Aula „George Emil Palade“ din Institutul de Biologie şi
Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“ Bucureşti a găzduit simpozionul omagial
„Centenar George Emil Palade – laureat al Premiului Nobel“, organizat de Academia
de Ştiinţe Medicale. Alegerea Institutului „Simionescu“ pentru omagierea câştigătorului
român al Premiului Nobel pentru medicină sau fiziologie din 1974 nu este deloc
întâmplătoare. Întâi, pentru că soţii Nicolae şi Maya Simionescu au fost
apropiaţi colaboratori ai profesorului Palade, lucrând nu mai puţin de zece ani
cu acesta, în perioada 1970–1979, întâi la Universitatea Rockefeller, apoi la
Universitatea Yale. De altfel, prin această filiaţie, George Emil Palade a
contribuit nemijlocit la crearea Şcolii româneşti de biologie celulară. Apoi,
soţii Simionescu au reuşit, cu sprijinul direct al laureatului Nobel, să înfiinţeze
Institutul de Biologie şi Patologie Celulară, inaugurat în 1979, în prezent o
unitate de elită a cercetării şi ştiinţei româneşti.
La sediul IBPC, sesiunea omagială a fost
deschisă de acad. Maya Simionescu. În cuvântul său, prof. dr. Irinel Popescu,
preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, a făcut o paralelă între
colaborarea de succes care a dus la crearea Institutului de Biologie şi Patologie
Celulară şi necesitatea actuală de a extinde colaborările în afara graniţelor,
de a asambla reţele funcţionale de cercetare, cu sprijinul specialiştilor români
ajunşi în importante centre din străinătate. De altfel, preluând ca deviză
titlul unui articol publicat recent de prof. dr. Peter Manu în „Viaţa medicală“
– de la brain drain la brain networking – prof. dr. Irinel
Popescu a subliniat eforturile depuse de Academia de Ştiinţe Medicale, de a
crea întâi o reţea internă de colective de cercetare, pe care apoi să o
integreze în reţeaua internaţională, cu scopul declarat de a contribui la
progresul ştiinţei şi, implicit, al societăţii româneşti. Seria discursurilor
introductive a fost completată de Andrei Marga, preşedintele Institutului
Cultural Român, şi dr. Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Sesiunea organizată de Academia de Ştiinţe
Medicale a inclus o amplă evocare a profesorului Palade – „Cutezător explorator
şi cartograf al celulei“, susţinută de acad. Maya Simionescu. Apoi, în program
au fost câteva prezentări ştiinţifice, pe teme diverse. Astfel, prof. dr.
Gheorghe 
Benga a vorbit despre „Familia proteinelor canal pentru apă din corpul
uman“, dr. Ileana Mânduţeanu a prezentat „Inflamaţia în ateroscleroză“, prof.
dr. Mihail Coculescu a trecut în revistă rezultatele obţinute prin colaborarea
cu prof. dr. John F. Morris (Oxford) privind celulele plurihormonale pituitare,
iar prof. dr. Alexandru V. Ciurea a prezentat eseul intitulat „Studiu comparativ
al anatomiei şi patologiei sistemului nervos central la om şi delfin“.
„Turul
de forţă“ al evenimentelor omagiale Palade s-a încheiat, săptămâna trecută,
tot la UMF „Carol Davila“, de această dată la sala „Daniel Danielopolu“ a
Bibliotecii UMF, unde Grupul Studenţilor Medicinişti cu Activitate Ştiinţifică
(SOMS) a organizat întâlnirea tematică „George Emil Palade – scientific explorer“. Conf. dr. Octavian
Buda le-a vorbit tinerilor prezenţi despre reperele biografice semnificative
ale savantului de origine română, în vreme ce prof. dr. Leon Zăgrean a insistat
asupra calităţilor de care a dat dovadă laureatul Nobel, în desfăşurarea şi
dezvoltarea cercetărilor sale, invitându-i totodată pe studenţi să se implice.
Nu doar în discuţie, ci şi în cercetare.
„For a
scientist, it is a unique experience to live through a period in which his
field of endeavour comes to bloom, to be witness to those rare moments when the
dawn of understanding finally descends upon what appeared to be confusion only
a while ago, to listen to the sound of darkness crumbling.“
George Em. Palade, la
Banchetul Nobel, 10 decembrie 1974 (Sursa:
nobelprize.org)
