Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Col. dr. Alice Munteanu: „Experienţa este cea care definește medicul”

Viața Medicală
Dorina Novac vineri, 14 mai 2021

Prevenţia cardiovasculară este o provocare permanentă, după cum ne spune col. dr. Alice Munteanu. Aceasta mai susţine că tot mai mulţi tineri din România sunt predispuși la boli cardiovasculare.

Alice Munteanu este medic primar medicină internă, medic primar cardiologie la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Din anul 2014 este și asistent universitar la Universitatea „Titu Maiorescu” din București, Facultatea de medicină, Departamentul Discipline medico-chirurgicale și profilactice.

Col. dr. Alice munteanu

În perioada 2010-2013 a fost medic primar medicină internă, specialist cardiologie – șef departament de explorări funcţionale neinvazive la Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei „Academician Vasile Cândea”.

Care sunt provocările unui medic care „repară” inimi?

Tot ceea ce fac în cariera mea, de aproape 20 de ani, este pentru oameni și despre oameni, iar aceasta este una dintre provocări, deoarece tot timpul întâlnești persoane, durere, bucurie, satisfacţie, iubire și împlinire sufletească, toate împletite în relaţia care se formează între medic și pacient.

Vă mai amintiţi primul caz tratat sau un moment care v-a marcat în acea perioadă?

Primul caz este dificil să mi-l amintesc în mod direct. (...) În anul 2001 am început stagiatura, care însemna să fii simplu medic într-un spital judeţean. De obicei, toţi mergeam de unde am venit, de aceea eu m-am dus la Pitești. Îmi amintesc de frica pe care o aveam când încercam să administrez un medicament, iar asistentele erau cele care tot timpul mă încurajau.

Le datorez ceea ce știu și mentorilor pe care i-am avut aici, la Spitalul Militar Central, dar în primul rând asistentelor cu care am interacţionat, pentru că mi-au dat încredere în mine.

Când termini facultatea cunoști absolut extrem de multă informaţie, însă în momentul în care ești pus în situaţii concrete lucrurile sunt greu de gestionat. De aici deducem că experienţa este cea care definește medicul.

Este românul prieten cu pre­venţia?

Nu prea este prieten. (Râde). Prevenţia cardiovasculară rămâne o provocare atât pentru populaţia generală, cât și pentru sistemul de sănătate. Fiindcă, deși încercăm să implementăm programe care să se ocupe de prevenţie, aceasta nu este încetăţenită.

Obiectivele prevenţiei ar fi de a ajuta persoanele cu risc scăzut de boală cardiovasculară să-și menţină starea de sănătate. Dezideratul meu, când vorbesc despre prevenţie, este practic legat de menţinerea unei populaţii sănătoase pe tot parcursul vieţii. (...) Cu cât pacientul vine mai devreme de la debutul apariţiei durerii în piept, cu atât este mai bine pentru el. Cu cât vine mai târziu la spital, cu atât lucrurile sunt mai dramatice.

FACTORI CARE ÎMBOLNĂVESC INIMA

Cât de predispuși sunt tinerii să sufere un infarct?

În România, tinerii sunt destul de predispuși la boli cardiovasculare. Unii dintre ei nu se alimentează corect, sunt sedentari, sunt supraponderali și nu-i interesează, fumează, mănâncă dulciuri cu concentraţii mari de zahăr și nu fac sport.

Ritmul de viaţă s-a schimbat total în ultimii 20 de ani, lucrurile au avansat într-un stil și într-un timp extrem de rapid. Astfel, la rapiditatea lucrurilor și energia pe care o emană prin munca pe care o fac – cu ritm de viaţă alert, cu sindroame de burnout – tinerii fac infarct la 30 de ani. De fapt, cel mai tânăr pacient pe care l-am tratat avea 30 de ani.

Ne putem îmbolnăvi de „inimă rea”?

Inima este un organ care pompează sângele și ajută toate organele să existe, pentru că trimite cantitatea de sânge și de oxigen necesară întregului organism. De asemenea, este și cea care „stochează” toate evenimentele plăcute și mai puţin plăcute.

De cele mai multe ori, întreb pacienţii ce s-a întâmplat cu ei de au făcut boala. Astfel, pe lângă ignorarea factorilor de risc, pe lângă faptul că poate nu au fost așa de conștiincioși în alimentaţie, în spatele acestor probleme au niște povești care îi macină și care le îmbolnăvesc inima la propriu.

Afirmaţia a te îmbolnăvi de „inimă rea” este adevărată. Este ceea ce noi numim întristarea marcată pe care o ai la un moment dat și care, practic, îţi îndoliază inima. În prezenţa unei supărări marcante se poate produce o blocare a sistemului imunitar, care în timp determină apariţia unor boli, uneori extrem de grave.

Coronavirusul „atacă” inima?

Această boală [COVID-19] este o problemă reală de sănătate, mai ales pentru pacientul cardiovascular, pentru că determină o inflamaţie la nivelul mușchiului inimii, numită miocardită.

La pacienţii care au deja boli de inimă, cum este boala cardiacă ischemică, la cei care au un stent pus pentru că au avut un infarct miocardic, sau sunt operaţi pe cord, sau au fibrilaţie atrială, infecţia cu SARS-CoV-2 exacerbează toate aceste boli.

Deci, practic, determină o anumită patologie și exacerbează altă patologie deja existentă la pacientul cardiac. Pe lângă faptul că dă această inflamaţie numită miocardită, în timp, mușchiul inimii se poate slăbi extrem de mult și astfel acești pacienţi ajung să facă insuficienţă cardiacă, să facă, practic, o dilatare anormală a inimii, determinând cardiomiopatie dilatativă.

Munca în echipă este importantă

Este necesar ca pacientul să facă o consultaţie cardiologică după ce a avut COVID-19?

A crescut incidenţa infarctului în prezenţa SARS-CoV-2. (...) Pacientul care a fost infectat, obligatoriu trebuie să facă o consultaţie cardiologică după carantină. Iar dacă are o formă severă de boală, obligatoriu face o ecografie cardiacă.

Pentru că, de cele mai multe ori, trebuie să verificăm dacă sunt modificări la acest nivel. Peste 30% dintre pacienţii cu COVID-19 fac pericardită lichidiană, adică au apă în jurul inimii.

Ce aţi îmbunătăţi în sistemul de sănătate din România?

Toate problemele din sistemul de sănătate aș zice că sunt legate de un lanţ pe care cu greu îl putem destrăma sau chiar încheia, în contextul în care lucrurile de la bun început nu au fost altfel.

Lipsa cadrelor medicale, a medicilor în provincie, respectiv a asistenţilor, a tot ce înseamnă cadre medicale și în alte locuri decât în orașele mari, face ca numărul de pacienţi să fie extrem de mare la o unitate spitalicească.

Cred că ar trebui să regândim sistemul de sănătate în orașele mici, să le facem spitale acolo, să ducem oameni să muncească pentru comunitate și pentru oamenii de acolo. Sunt persoane care nu au accesibilitate la medic prin simplul fapt că stau prea departe.

Ce sfat aveţi pentru medicii tineri care vor să vă calce pe urme?

Trebuie să se gândească foarte bine nu la faptul că învaţă tot timpul, ci la faptul că această meserie este încununată cu foarte multe satisfacţii și că bunătatea este principala caracteristică.

Trebuie să fie conștienţi că nu există noţiune de timp când ești doctor, iar familia este prima care, din păcate, va suferi. Componenta umană este cea care pune pecetea în această meserie. Bunătatea sufletească, mărinimia, dragostea faţă de oameni trebuie să primeze.

Munca în echipă este o altă caracteristică a medicului. Nu poţi face de unul singur toate lucrurile, nu poţi fi cel mai bun în toate, însă poţi ajuta oamenii trimiţându-i unde trebuie.

Etichete: alice munteanu Cardiologie boli cardiovasculare inima rea obezitate

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.