Prima
conferinţă naţională (ulterior cu participare internaţională) INGIMED a avut
loc la 15 decembrie 2000, la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, odată cu
lansarea „Cartei albe a ingineriei biomedicale în sprijinul reformei sanitare şi
al integrării europene“, la iniţiativa Universităţii Aisteda şi a instituţiei
gazdă. Sub acelaşi impuls, în februarie 2000 se introdusese
profesia de inginer clinic în clasificarea ocupaţiilor din România, iar la 28
mai 2001, Federaţia Română de Inginerie Biomedicală (FRIB) a dodândit
personalitate juridică, reunind şapte instituţii academice şi de cercetare
(acum 19) implicate în promovarea tehnologiei biomedicale. În prima decadă a
anilor 2000, FRIB a patronat conferinţe naţionale anuale INGIMED; din 2010,
formatul este de masă rotundă găzduită de Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Industria Electrotehnică (INCDIE ICPE-CA), iar lucrările
sunt publicate în Bulletin of Micro and
Nanoelectrotechnologies, editat sub redacţia dr. ing. Mircea Ignat.
Ediţia
a XV-a, din 4 decembrie 2014, a înregistrat propunerea prof. dr. Mircea Ifrim,
secretarul general al Academiei de Ştiinţe Medicale, ca FRIB împreună cu
ICPE-CA să-şi asume un rol major în subcomisia AŞM de dispozitive medicale, ca
prim pas al demersurilor acesteia pe lângă MS de a corecta absorbţia slabă a
licenţiaţilor şi masterilor de inginerie biomedicală în sistemul public de sănătate.
Astfel, din cei aproximativ 200 de calificaţi anual din politehnici şi UMF-uri,
abia circa 3% ajung în spitalele şi clinicile publice pentru a pune în operă şi
optimiza utilizarea echipamentelor medicale indispensabile actului medical de
secol XXI; contractele scumpe de service cu furnizorii privaţi (aşa-numitul outsourcing) nu fac evident faţă exploatării
intensive a unor tehnologii costisitoare cu uzură morală rapidă; aparatele noi
sau defecte aşteaptă nepermis de mult instalarea sau depanarea, în dauna calităţii
asistenţei şi cercetării medicale şi, până la urmă, a sănătăţii şi vieţii
pacienţilor români. Moralul asistenţei a fost apoi recuperat graţie ing.
Christu Tardei şi a colaboratorilor de la ICPE-CA, care au prezentat rezultate îmbucurătoare
în domeniul protezelor craniene cu materiale ceramice, obţinute în timp record.
În aceeaşi notă, grupul de studenţi ai Facultăţii de Inginerie Medicală din
Politehnica Bucureşti, condus de Theodor Rusnac, a prezentat prima etapă a
dezvoltării unei proteze de mână, bazată integral pe resurse proprii de
ingeniozitate, perseverenţă şi mecanică fină. Dr. ing. Mircea Ignat a împărtăşit
experienţa sa de mentor pentru cercetare ştiinţifică al olimpicilor din clasele
mari de la Colegiul Naţional de Informatică „T. Vianu“. Contribuţia medicală a
privit calitatea sănătăţii vârstnicilor restrânşi la domiciliu ca un domeniu
privilegiat de aplicaţii pentru bioinginerie (dr. Constantin Bogdan) sau
variabilitatea pulsului ca scară către vis, un dat esenţial al fiinţării (prof.
dr. Radu Negoescu).
Comunitatea
naţională de inginerie biomedicală, ce numără câteva sute de specialişti, va
beneficia de rezultatele conferinţei pe site-ul FRIB. Starea ei va rămâne însă
aceeaşi: optimism alimentat de entuziasmul tineretului, dar moderat de dificultăţile
statornice întâmpinate de două decade încoace, sub toate guvernele şi toţi miniştrii,
de a-şi aduce talentul, calificarea şi dăruirea umană mai aproape de medicii şi
pacienţii din România.