Sistemul oncologic românesc a făcut pași importanți pentru îmbunătățirea traseului pacientului cu cancer în toate etapele sale, dar are încă provocări majore legate de eficiența utilizării resurselor, accesul la tratament și coordonarea îngrijirilor medicale, este concluzia raportului „Analiza de eficientizare a resurselor din oncologie”, prezentat recent, la București, de All.Can România. Prezentarea documentului a fost urmată de o dezbatere la care au participat medici, reprezentanți ai pacienților și ai autorităților în sănătate din România.

Deși în România sunt disponibile pachete de servicii decontate specifice prevenirii, diagnosticării și tratării problemele oncologice, acestea sunt extrem de fragmentate, iar acest fapt reprezintă o problemă, a subliniat dr. Adrian Pană, specialist în probleme de sănătate publică și management al sănătății și moderatorul dezbaterii.

„Problema majoră rezultă din fragmentarea acestor servicii, lipsa sau coordonarea ineficientă sau suboptimală a serviciilor pentru cancer și faptul că unele dintre ele sunt sub-utilizate, mai ales serviciile preventive. Cheltuim foarte mult cu îngrijiri care sunt acordate în stadii avansate de boală și nu avem suficient pentru îngrijirile care ar trebui să prevină sau să diagnosticheze cancerul în stadii precoce”, a subliniat doctorul Pană.

Jumătate din fonduri cheltuite pentru cancer

Potrivit raportului All.Can România, în 2023, România a cheltuit aproape două miliarde de euro (9,4 miliarde de lei) din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) pentru cancer, ceea ce reprezintă aproximativ o cincime din întregul buget al acestuia. Jumătate din totalul sumei cheltuite a fost utilizată pentru cele mai frecvente zece tipuri de cancer, dintre care cele mai mari ponderi le-au avut cancerele organelor genitale feminine, cancerul mamar, pulmonar și de colon.

Alte problemele identificate în cadrul documentului sunt slaba finanțare și, uneori dezvoltare, a programelor de promovare a sănătății, insuficienta evaluare a riscului de cancer în asistența medicală primară și, complexitatea birocratică mare sau lipsa testărilor sistematice a persoanelor asimptomatice.

„Chiar dacă pachetele de screening există în contractul-cadru, pachetele de servicii de diagnostic sunt fragmentate, au o variabilitate calitativă importantă, iar acest lucru face ca accesul la îngrijiri pentru cancer, în sensul timpului până la diagnostic sau până la tratament, să fie extrem de variabil și uneori să fie depășit”, a punctat  dr. Adrian Pană.

Este necesară dezvoltarea anumitor servicii

Slaba coordonare a furnizorilor de servicii oncologice, lipsa mecanismelor de contractare și plată care să-i încurajeze pe aceștia în activitatea lor, precum și accesul suboptimal la tehnologii și medicamente noi, sunt alte elemente problematice identificate în țara noastră.

La rândul său, prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a arătat că în țara noastră este necesară dezvoltarea unei game întregi de servicii pentru pacienții oncologici, pornind de la cele de prevenție și ajungând la cele de asistență psihologică, de paliație și de reinserție socială.

„Disproporția regională în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite pacienților oncologici încă există. Lucrăm la definirea rețelelor de Oncologie la nivel regional încât să scurtăm nu numai timpii de așteptare, ci și cei de deplasare între diversele tipuri de servicii de care au nevoie pacienții”, a declarat ministrul Sănătății.

Eficientizarea utilizării resurselor pe termen scurt

Dincolo de identificarea problemelor din lanțul serviciilor oncologice din România, raportul a propus și o serie de recomandări pe termen scurt și mediu pentru a eficientiza alocarea resurselor în domeniu.

Recomandările pe termen scurt vizează: îmbunătățirea managementului FNUASS sau încurajarea consultațiilor preventive, inclusiv a celor de evaluare a riscului oncologic în asistența medicală primară. 

„Există viitoare proiecte de screening  pentru populația vulnerabilă care pot fi accesate prin fonduri nerambursabile, și există, în prezent, posibilitatea accesării pachetelor de screening pentru cancer din Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate al CNAS, Din păcate, nu există încă o integrare a acestor două modalități de finanțare pentru a putea face o componentă atât de importantă cum e screeningul populațional să fie performant”, a explicat dr. Adrian Pană.

Totodată, există o nevoie majoră de reducere a timpilor de așteptare pentru includerea în listă a unor medicamente condiționate și de reducere a timpului până la diagnostic, mai ales când vine vorba de componenta de finanțare a diagnosticului histologic sau imunohistochimic sau genetic. De asemenea, există nevoia de predictibilitate a includerii medicamentelor în listă și de stimulare a vaccinării pentru vaccinurile care pot preveni anumite forme de cancer.

Soluții pe termen mediu

Pe termen mediu, autorii raportului au făcut referire la majorarea veniturilor FNUASS prin îmbunătățirea colectării CSASS și extinderea bazei de impozitare; contractarea strategică a furnizorilor de servicii, respectiv, contractarea furnizorilor care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru pacient și cea mai bună calitate a vieții pentru acesta sau implementarea programului de screening populațional în sistemul de asigurări.

Alte recomandări vizează  adaptarea ofertei de servicii a spitalelor la obiectivele naționale în Oncologie și nu numai, prin reforma finanțării serviciilor pe care acestea le furnizează; creșterea coordonării îngrijirii pentru furnizorii de servicii oncologice și grupurile de suport, precum și dezvoltarea integrată a unui lanț de servicii oncologice, pornind de la domiciliu, ambulatorii de specialitate, spital, reinserție socială sau îngrijiri terminale. 

„Concluziile raportului sunt clare și trebuie să recunoaștem acest lucru: finanțarea traseului este încă fragmentată și impredictibilă; accesul la diagnostic precoce și medicamente inovatoare este inechitabil între județe; medicul de familie și pacientul sunt pierduți într-un sistem fără coordonare reală, fără navigator, fără trasee clinice clare; îngrijirile paliative sunt insuficiente, iar prevenția rămâne în continuare o promisiune. În fața acestor realități nu ne mai permitem să operăm cu jumătăți de măsură”, a punctat Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare din Senat.

În opinia, ei este nevoie de acțiuni pe mai multe planuri, pornind de la stabilirea unui buget multianual care să permită predictibilitate, planificare; finanțarea efectivă a rolului de navigator de pacienți și a funcției de coordonare clinică. „Fără aceste pârghii vorbim de trasee teoretice”, subliniat aceasta. În același timp, este nevoie de acces rapid la teorii inovatoare, respectiv, scurtarea perioadei de timp între aprobarea unui tratament nou la nivel european și accesibilitatea lui pentru pacienții români. 

Totodată, este necesară extinderea rețelei de centre de radioterapie și paliație, „cu bonificații pentru județele slab acoperite, de un sistem de plată orientat spre rezultate, nu spre volum sau tradiție: performanța medicală trebuie răsplătită. Dar, poate cel mai important pas este unul de mentalitate: să punem în centrul sistemului de sănătate pacientul, nu sistemul, nu procedura, nu statisticile”, a conchis Nicoleta Pauliuc.