Forumul Român de Diabet, în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate a Senatului, a reunit la finalul săptămânii trecute, la Palatul Parlamentului, reprezentanți ai autorităților, ai comunității medicale, ai organismelor profesionale, ai asociațiilor de pacienți și ai industriei farmaceutice, la conferința „Trei perspective, o singură direcție: managementul integrat al diabetului zaharat”. 

Evenimentul a marcat 7 ani de activitate ai Forumului Român de Diabet și a pus în dialog vocile care vorbesc despre același subiect, din perspective diferite: comunitatea medicală, pacienții cu diabet și industria, alături de decidenții din sistemul de sănătate, se arată într-un comunicat de presă. 

Discuțiile s-au structurat pe trei piloni: practica medicală în era digitală; pacientul în centrul transformării digitale și inovația; sustenabilitatea finanțării. 

Printre cei peste 50 de participanți s-au numărat senatori, deputați, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Institutului Național de Sănătate Publică și ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, alături de societăți medicale, asociații de pacienți și companii farmaceutice.

Ce arată cele mai recente date despre diabet?

Datele prezentate în cadrul evenimentului conturează povara socială și presiunea tot mai mari pe sistemul de sănătate:

• 1.381.461 de persoane cu diabet zaharat înregistrate în 2025 (CNP unice, date CNAS), cu 58.924 mai multe față de 2024 și cu 151.490 mai multe față de 2023 (+12,32% față de 2023).

• 1 din 13 adulți de 20–79 de ani are diabet, iar 21,4% dintre aceștia, adică 1 din 5, nu știu că au boala (Atlasul Diabetului al Federației Internaționale de Diabet, 2025).

• Costurile Programului Național de Diabet au crescut de la 1,97 miliarde de lei în 2022 la 3,30 miliarde de lei în 2025 (CNAS).

• România alocă 5,7% din PIB pentru sănătate, cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană, iar cheltuielile cu sănătatea pe locuitor sunt de 972 de euro, față de 3.835 de euro media UE (Eurostat, date pentru 2023). Pentru prevenție se alocă doar 1,2% din bugetul sănătății (OECD/European Observatory, 2025).

• Rata internărilor spitalicești pentru diabet este de 228 la 100.000 de locuitori, dublă față de media OECD, de 111 la 100.000.

• În perioada 2022–2024 au existat 23.869 de internări evitabile ale pacienților cu diabet, iar tratarea lor în ambulatoriu ar fi permis economisirea a aprox. 49,7 milioane de lei (Curtea de Conturi a României, 2026).

• Costul anual pe persoană cu diabet este de 900,1 dolari în România, față de 2.950,9 dolari în Europa (Atlasul Diabetului, 2025).

• Anual, 10.033 de români cu vârste între 20 și 79 de ani mor din cauze legate de diabet (Atlasul Diabetului, 2025). 

Mulți oameni trăiesc cu diabet fără să știe că au boala

Prof. dr. Bogdan Timar (foto jos), președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a declarat: „Avem nevoie de un studiu epidemiologic care să ne arate dimensiunea reală a diabetului și a prediabetului în România. Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice va prezenta în curând rezultatele studiului PREDATORR NEXT, care ne va oferi acuratețea necesară pentru a construi intervenții pe măsura problemei. Mulți oameni trăiesc cu diabet fără să știe că au diabet, iar pentru ei ajutorul vine, de cele mai multe ori, prea târziu. Este important să păstrăm cooperarea pe care o avem în cadrul Forumului Român de Diabet și efortul comun pentru a atinge dezideratul ambițios al gestionării integrate a diabetului zaharat”.  

Sunt necesare protocoale comune cu celelalte specialități

Prof. dr. Gabriela Roman președinta Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a afirmat că „Toate dovezile rezultate din studiile și ghidurile internaționale din ultimii ani arată că managementul optim al diabetului zaharat este multifactorial, obiectivele terapeutice fiind nu doar cele glicemice ci și cele legate de stilul de viață, ponderale, lipidice, tensionale. Doar așa pot fi reduse complicațiile și poate fi asigurată calitatea vieții persoanelor cu diabet zaharat. 

Pentru a eficientiza managementul persoanelor cu diabet zaharat, este nevoie de o regândire și reorganizare a modului în care sunt oferite serviciile în condiții de ambulator: adaptarea acestora la necesitățile diferențiate în funcție de tipul de diabet, acordarea unei mai mari flexibilități în durata alocată unei consultații care să fie susținută și de un punctaj corespunzător care să reflecte obiectivele multifactoriale ale unui management optim. De asemenea, pentru realizarea obiectivelor terapeutice, este necesar să avem protocoale comune cu celelalte specialități, inclusiv cu medicul de familie”.  

Boală cardio-reno-metabolică

Conf. dr. Anca Pantea Stoian, președinta Comisiei de Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Ministerul Sănătății, a subliniat că diabetul de tip 2 nu mai poate fi tratat doar ca o problemă a glicemiei, ci ca o boală cardio-reno-metabolică: 

„Nu este suficient să facem mai multe controale: avem nevoie de un traseu național integrat, în care depistarea precoce duce rapid la intervenție, monitorizare și rezultate măsurabile pentru pacient. Cea mai mare oportunitate pentru România este aplicarea consecventă și echitabilă a ceea ce știm deja că funcționează”.