Pe fondul unei încrederi în scădere față de vaccinuri în Europa Centrală și de Est, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București și Active Citizenship Network, a organizat conferința internațională „Bridging the Confidence Gap: Empowering CEE Communities for Vaccination”. Aceasta a avut loc în București, în 25 mai a.c.

Evenimentul a reunit experți din domeniul sănătății publice, reprezentanți ai autorităților, organizațiilor de pacienți și societății civile, pentru a analiza cauzele ezitării față de vaccinare și pentru a identifica soluții concrete care pot crește încrederea în vaccinuri în regiunea Europei Centrale și de Est.

În aceste țări, acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul optim, ca urmare a unor factori multipli, precum barierele economice, accesul deficitar la servicii medicale, scepticismul istoric față de autorități și campaniile de sănătate publică incoerente, se arată într-un comunicat de presă.

Scăderea încrederii în instituțiile publice, expunerea la dezinformare și acoperirea inegală a vaccinurilor de rutină reprezintă, de asemenea,  provocări comune identificate de participanți. Potrivit unui studiu realizat de International Longevity Centre UK (ILC-UK), nivelul scăzut de încredere în vaccinare în Europa Centrală și de Est este generat de o combinație de factori: lipsa încrederii în instituții, factori istorici, comunicare publică ineficientă, acces limitat la servicii medicale și nivel scăzut de educație pentru sănătate.

„Pentru a reconstrui încrederea în vaccinare, este esențial să folosim un limbaj accesibil și empatic, adaptat specificului cultural și realităților locale”, a subliniat David Sinclair, directorul executiv al International Longevity Centre UK. De asemenea, a fost evidențiat rolul nociv al dezinformării propagate prin intermediul rețelelor sociale, care a influențat semnificativ percepția publicului cu privire la siguranța vaccinurilor.

O abordare integrată a provocărilor legate de încrederea și acceptarea vaccinurilor în Europa Centrală și de Est presupune reducerea disparităților, susținerea coalițiilor naționale de vaccinare, promovarea strategiilor bazate pe date, schimbul de bune practici și politici clare privind imunizarea maternă. Intervențiile care vizează factorii sociali, dezinformarea și barierele de acces vor fi esențiale pentru asigurarea unei acoperiri vaccinale echitabile în regiune, se mai arată în comunicat.

Exemplu de bune practici

Un alt aspect adus în discuție a fost legătura directă dintre atitudinile cadrelor medicale și nivelul de vaccinare al populației. În acest sens, Grecia a fost prezentată drept exemplu de bună practică, având o rată de acoperire vaccinală de peste 95% pentru majoritatea vaccinurilor din programul național destinat copiilor.

„Prevenția este esențială în lupta împotriva bolilor respiratorii, inclusiv a infecției cu virusul sincițial respirator (VSR). Este vital să implicăm activ medicii, pacienții și autoritățile în promovarea vaccinării de-a lungul întregii vieți. Noi, medicii, avem responsabilitatea de a le transmite părinților un mesaj clar: Protejează-ți copilul!”, a afirmat dr. Octavio Ramilo, șef al Departamentului de Boli Infecțioase din cadrul St. Jude Children’s Research Hospital, SUA.

Luminița Vâlcea, directorul executiv COPAC, a subliniat implicarea constantă a organizației în susținerea accesului la vaccinare pentru pacienții vulnerabili: „COPAC a fost primul ONG din România care a inițiat demersuri oficiale privind rambursarea vaccinurilor pentru pacienții cu boli cronice. Într-un climat de dezinformare, pacienții – în special cei vulnerabili – au nevoie de surse de informare credibile, aliați și o voce care să le apere drepturile.”

La rândul său, prof. Dr. Florentina Furtunescu, prorector al UMF „Carol Davila” și specialist în sănătate publică, a transmis un mesaj ferm: „Vaccinarea nu este doar o alegere individuală, ci o responsabilitate colectivă. Este nevoie de colaborare strânsă între autorități, profesioniști și societatea civilă pentru a recâștiga încrederea publicului în știință.”

Printre principalele concluzii ale evenimentului s-au numărat: necesitatea recunoașterii impactului negativ al dezinformării prin rețelele sociale asupra percepției publice; importanța abordării preocupărilor legate de siguranța vaccinurilor la nivel personal, comunitar și instituțional; necesitatea unor campanii de comunicare adaptate și eficiente; consolidarea educației pentru sănătate și colaborarea directă cu comunitățile; implicarea activă a platformelor sociale în combaterea dezinformării, alături de autorități și ONG-uri.