Îngrijirile paliative sunt definite ca îngrijirea cuprinzătoare,
interdisciplinară a pacienţilor şi familiilor acestora care se confruntă cu o
boală terminală, concentrându-se în principal pe confort şi suport.
Aspectele-cheie includ controlul riguros al simptomelor, îngrijirea psihosocială
şi spirituală, un plan de management personalizat, care maximizează calitatea
vieţii pacientului, îngrijirea orientată spre familie, care se extinde şi la
timpul de doliu, şi furnizarea de servicii coordonate în diverse unităţi de
îngrijire. (1)
Educaţie şi dezvoltare
Cursurile online de îngrijiri
paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca
managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea
terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din
care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii primesc
diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
Protocoale clinice pentru îngrijiri
paliative (o nouă ediţie) este disponibilă în format tipărit, contra
unei donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină
paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.:
0268.513.598
Conferinţa naţională de îngrijiri paliative
(ediţia a 16-a) se va desfăşura în perioada 8–10 octombrie 2015 la Târgu Mureş.
Detalii pe www.anip.ro
Evaluarea
socială, proces fundamental al asistenţei sociale, are ca scop cunoaşterea
problemelor (nevoilor) sociale* cu care se confruntă individul (în cazul de faţă
pacientul din îngrijiri paliative), şi rezolvarea lor printr-o intervenţie
eficientă. Aşadar, investigarea socială reuneşte categorii de informaţii, cum
ar fi: date biopsihosociale, date privind aspectele vieţii cotidiene (integrare
familială, alte forme de asistare, reţea de relaţii, experienţe de viaţă),
descrierea şi ierarhizarea problemelor pacientului, evaluarea situaţiei
pacientului (raport nevoi/resurse), diagnosticul psihosocial, propuneri de
intervenţii, acordarea de resurse materiale, punerea în drepturi, asistenţă
juridică etc.). (2)
Toate aceste informaţii sunt adunate de
profesionistul în domeniu – asistentul social**, membru important al echipei
multidisciplinare din îngrijiri paliative – prin intermediul anchetelor
sociale. Ancheta socială este un document oficial prin care se prezintă situaţia
concretă a persoanei care necesită o anumită formă de asistare. Această formă
de asistare se realizează prin servicii sociale primare sau specializate – o
serie de măsuri de sprijin şi asistenţă care au ca scop menţinerea, refacerea
sau dezvoltarea capacităţilor persoanei sau familiei aflate în situaţii specifice
de vulnerabilitate, pentru depăşirea unei situaţii de nevoie socială. (3)
Sprijinul social este percepţia şi
realitatea că omul este îngrijit, că are la dispoziţie asistenţă din partea
altor persoane şi o reţea socială de sprijin. Sprijinul social a fost legat de
multe beneficii pentru sănătatea fizică şi mentală. Există patru tipuri de
sprijin social: emoţional (oferirea de empatie, preocupare, afecţiune, iubire,
încredere, acceptare, intimitate, încurajare sau îngrijire), concret material
(furnizarea de asistenţă financiară, bunuri materiale sau servicii), informaţional (furnizarea de
consiliere, îndrumare, sugestii sau informaţii utile) sau prin companie (tipul
de sprijin care dă pacientului sentimentul de apartenenţă socială; acesta poate
fi văzut ca prezenţa prietenilor angajaţi în activităţi sociale comune).
Sprijinul social poate veni din diverse surse: familie, prieteni, colegi,
instituţii, animale de companie, reţele din cadrul comunităţii etc.
Iubirea şi compasiunea sunt esenţiale în îngrijirile paliative (şi nu
numai). De fapt, este vorba despre actualizarea compasiunii faţă de sine şi faţă
de alţii, străduindu-ne să reducem sau să punem capăt „durerii totale“ şi
suferinţei – o experienţă prin care trec persoanele pe moarte sau care au
supravieţuit unui cancer, precum şi familiile şi personalul profesionist de
îngrijire. (4) „Un om, chiar dacă grav bolnav sau care nu-şi poate exercita
cele mai înalte funcţii, este şi va fi mereu un om. (...). Trebuie să ne
îngrijim şi de acele familii care au avut o persoană dragă afectată de această
condiţie gravă. Ele nu pot fi lăsate singure cu această încărcătură umană,
psihologică şi economică.“ (Papa Ioan Paul al II-lea) (5)
Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România
din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele
recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea
„Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)
*Nevoia socială reprezintă
ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor
de viaţă, adaptate dezvoltării sale în vederea integrării sociale (conform
Legii nr. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială).
**Asistentul social este membru
al echipei multidisciplinare din îngrijiri paliative, conform standardelor
minime pentru acest domeniu.