Ce au în
comun apa sfinţită, planta de aloe vera, spirulina şi o saltea cu electromagneţi?
Fiecare este prezentată ca panaceu, de oameni mai bine sau mai rău intenţionaţi.
Chiar dacă afirmaţiile lor nu au acoperire ştiinţifică, nimeni nu a avut
timpul, banii sau voinţa să probeze contrariul. În plus, sunt relativ
inofensive. Ce le diferenţiază? Dacă primele trei sunt ieftine, de banii pe
care i-ai da pe o saltea de magnetoterapie pulsatilă îţi poţi plăti lejer câteva
vacanţe în străinătate. Şi îţi mai rămân bani şi pentru mai multe cutii cu
ciocolată fină.
Sursa tuturor relelor
Vreo
douăzeci de pensionari, fiecare cu grijile şi bolile lui, aşteaptă, în dimineaţa
celei mai călduroase zile din an, să primească informaţii despre o terapie
inovatoare, care să-i scape de reţetele lunare şi de cheltuielile pentru
medicamente. Sunt într-un hotel din centrul Bucureştiului, la „Ziua sănătăţii“,
eveniment organizat periodic de comercianţii acestei revoluţii terapeutice.
Participanţilor li s-a spus că vin la o conferinţă de informare pe teme de sănătate,
ba unora li s-a promis şi că va fi rost de niscaiva investigaţii gratuite. Nimănui
nu i s-a spus că participă, de fapt, la un eveniment de vânzare. Toţi vârstnicii
prezenţi sunt curioşi şi bucuroşi să iasă din casă, în ciuda căldurii care încinge
asfaltul. Printre ei se află şi bunica mea. Am rugat-o să meargă, pentru că pe
parcursul documentării accesul la aceste întâlniri mi-a fost îngreunat.
Spectacolul
începe. Cu toţii trec, pe rând, să fie pozaţi de la brâu în sus cu o termocameră
şi apoi la pulsoximetrie. Nu li se explică nimic pe loc, dar sunt rugaţi să reţină
concentraţia de oxigen în sânge. Apoi începe prezentarea propriu-zisă. O femeie
mignonă dar energică, prezentată ca expertă în medicină complementară, începe să
înşire, teatral, tot felul de informaţii. Nu înainte de a promite însă: „Veţi
afla de la mine azi nişte lucruri pe care sigur nu le-aţi mai aflat din altă
parte. (…) Noi astăzi încercăm să vedem dacă putem îmbunătăţi starea sistemului
vostru vascular. Şi să ştiţi că vom face lucrul acesta nu cu pumnul de
medicamente [rostit apăsat], nici cu
intervenţii chirurgicale, ci cu anumite modalităţi de medicină alternativă“.
„90% din bolile care apar – apar din cauza unor probleme de circulaţie“.
Fumatul nu este un factor de risc chiar atât de serios: „Bănuiesc că ştiţi şi
dumneavoastră oameni care au fumat până la 85 de ani şi nu au păţit nimic, nu
au făcut cancer pulmonar“. Îi învaţă să interpreteze imaginile termo de mai
devreme: roşul înseamnă temperatura normală a corpului, 35–36 de grade Celsius,
galben şi verde – temperaturi între 24 şi 28 de grade, albastru şi negru:
„probleme foarte grave cu circulaţia periferică“. Aceasta este sursa tuturor
relelor.
Salteaua-panaceu
După
o demonstraţie care îmbină informaţii ştiinţifice rudimentare cu metafore şi
glumiţe, experta în medicină complementară ajunge la concluzia: „Mi-au trebuit
zece minute [au fost 30, dar cine stă să
numere?] şi v-am demonstrat că bolile acestea grave – diabetul, cancerul şi
bolile cardiovasculare – au ca punct de plecare circulaţia sângelui“.
Din
când în când, îşi măguleşte auditoriul: „Mă uit la dumneavoastră şi ştiu că sunteţi
oameni pozitivi, care caută soluţii“. Prima soluţie pe care le-o propune este
un sistem de gătit la aburi, pe care îl prezintă în stilul emisiunilor de
teleshopping. Urmează mult aşteptata apariţie a tehnologiei inovatoare: „Sunt
soluţii pentru a îmbunătăţi tensiunea, pentru a ajunge la limite
normale fără
acel pumn de medicamente. Sunt soluţii de a stabili valorile glicemiei fără
pumnul de medicamente“. Trecuseră deja două ore, când vârstnicii curioşi au
avut ocazia să vadă salteaua Impulser,
un dispozitiv de magnetoterapie pulsatilă,
cu ajutorul căruia li se spune că pot trata hipertensiunea (folosind-o zi de
zi, între şase şi 18 luni), problemele cu prostata, bolile venoase,
osteoporoza, insomnia şi nu numai. „Şi desertul, acea boală de care ne temem cu
toţii: Alzheimer. Persoanele cu Alzheimer şi scleroză multiplă ar trebui să
folosească dispozitivul toată viaţa“. În urma unei trageri la sorţi, trei
norocoşi au ocazia de a testa pe loc dispozitivul, sunt aşezaţi pe saltea, în
vreme ce pe un ecran rulează testimoniale despre beneficiile saltelei. Sunt refăcute
pozele cu camera termo, iar gazda evenimentului le arată pe noile imagini cum,
după numai zece minute pe salteaua-minune, circulaţia periferică a celor trei
s-a îmbunătăţit.
Conştientă
că preţul dispozitivului le-ar putea da ameţeli pensionarilor, gazda pregăteşte
terenul: „În momentul în care voi spune preţul, vor fi două tipuri de reacţii:
unii vor face ochii mari, ceilalţi vor rămâne pe gânduri, meditând. Ştiţi care
este diferenţa dintre aceste două categorii? Unii au trecut printr-o tragedie,
ceilalţi n-au avut parte niciodată de tragedie. Nu ştiu de ce aşteptăm să se întâmple
tragedii ca să luăm măsuri“. Salteaua costă doar 17.200 de lei. „Aceşti bani îi
aveţi cu toţii. Unde? Unii i-aţi lăsat la fabrica de medicamente, alţii în
termopane sau la fabrica de ţigări. La nunţi, botezuri. (…) 17.200 reprezintă
graniţa dintre a rămâne bolnav şi a vă însănătoşi.“
Dezechilibre
sistemice grave
De la intrarea pe piaţa românească, în 2012,
şi până astăzi au fost organizate sute de astfel de întâlniri în marile oraşe.
Scenariile sunt similare. Ana, o bucureşteancă de 64 de ani, a participat la
una în octombrie anul trecut. Era un moment vulnerabil pentru ea, tocmai îşi
pierduse soţul. O vecină primise o invitaţie, pe care scria că, dacă vine însoţită,
va beneficia de nişte analize gratuite, care altfel ar fi costat 200 de lei. Au
mers amândouă şi şi-au petrecut patru ore ascultând un discurs la fel de
persuasiv, susţinut de un domn puţin trecut de 40 de ani. Analizele promise foloseau metoda „bioimpedanţei magnetice“: „Te
puneau să strângi o baghetă în mână două-trei minute şi ei scoteau un raport,
care arăta că eşti teribil de bolnav“. Fără să se ştie cu vreo boală cronică,
Ana a fost surprinsă când toate analizele
i-au ieşit în afara limitelor normale. Ca şi Anei, şi celorlalţi participanţi
la întâlnire li s-a spus că suferă de dezechilibre sistemice grave. Dar
lucrurile nu sunt atât de sumbre: toate pot fi rezolvate. Cu ajutorul saltelei
de magnetoterapie pulsatilă.
Totul la ofertă
Ambele întâlniri s-au încheiat cu
prezentarea unor oferte speciale pentru achiziţionarea saltelei, de care puteau
beneficia câţiva dintre participanţi, aleşi prin tragere la sorţi: preţuri
substanţial reduse, cu bonus o plită electrică, un set de tigăi sau vase Impulser. Potenţialii clienţi puteau
opta şi pentru plata în rate, creditul se făcea pe loc pe baza unui talon de
pensie recent. Convinsă şi dornică să profite de oferta specială, doar lipsa
talonului a împiedicat-o pe Ana să semneze pe linia punctată. Argumentele vânzătorilor
i se păreau raţionale: „Făceau în permanenţă comparaţie cu banii pe care îi dă
fiecare pe medicamente şi spuneau că nu mai trebuie cheltuiţi aceşti bani“. Până
la urmă, fiul a convins-o să renunţe la achiziţie.
Mai
mulţi vârstnici şi-au cumpărat pe loc salteaua, toamna trecută. Ieşind de la
prezentare, bunica îmi mărturiseşte că aproape au convins-o că are nevoie de
salteaua-minune.
Filosofia Impulser
Daniel
Ghiţă, directorul general al companiei Impulser Group International SRL, m-a întâmpinat
cu un zâmbet foarte larg şi cu atitudinea celui care vrea să demonstreze că nu
are nimic de ascuns. Mi-a povestit filosofia lui şi a companiei: consumul de
medicamente este exagerat, serviciile medicale oferite sunt de o slabă
calitate, iar malpraxisul se întâlneşte la tot pasul. În acest context,
Impulser îşi propune să le aducă oamenilor o alternativă, o tehnologie care ar
fi fost creată de Oxford şi NASA: „Firma-mamă din Elveţia are nişte agreement-uri confidenţiale cu Oxford
Medical şi cu divizia NASA de cercetare. Ne dau şi nouă prin intermediul Elveţiei
tehnologii care pentru România par a fi noi, dar în realitate sunt chiar vechi
de mai mulţi anişori. Ei au în sertar multe lucruri smart şi ne dau şi nouă ce
vor ei“.
NASA
ar fi descoperit această tehnică, după cum îmi explică Ghiţă, „acum 20 de ani,
când îi trimiteau pe băieţii ăştia prin spaţiu şi veneau cu tot felul de
probleme de circulaţie. Şi au descoperit că în navele spaţiale le asigurau tot
macromediul şi micromediul, dar iete că au uitat de câmpul magnetic. De care –
vrem, nu vrem – avem nevoie.“ L-am rugat pe interlocutor să îmi indice un
document care să ateste relaţia cu NASA, dar mi-a spus că „acordurile sunt
confidenţiale“.
Cât despre
Oxford, un dispozitiv identic cu salteaua Impulser este cel produs de Oxford
Medical Instruments, companie înregistrată în Marea Britanie, cu sediul în
Banbury, un orăşel aflat la 34 de kilometri de Oxford. Fără nicio legătură cu
faimoasa universitate. Am încercat să luăm legătura prin email şi telefon cu
respectiva companie, pentru a afla mai multe despre relaţia cu Impulser, dar nu
au răspuns solicitărilor.
Totul
e pe premisă medicală, pe chakre
Când îl întreb
ce indicaţii are terapia Impulser, managerul companiei înşiră categorii de afecţiuni:
cardiovasculare, neurologice, reumatismale, diabet, concluzionând: „ajută în
mai toate bolile, cu excepţia cancerului“. „Totul e pe premisă medicală, pe
chakre… e o chestie complicată!“, afirmă foarte convins de povestea pe care-o
vinde. Am citit pe site-ul companiei că sunt investite „sume uriaşe în
cercetare“, aşa că îl întreb de studiile derulate de Impulser: „Ei, toate astea
sunt pe la băieţii noştri prin Elveţia, că ei sunt băgaţi prin consorţii europene
de cercetare“. Publicate prin vreun jurnal ştiinţific? „Habar n-am. Pe bune, nu
ştiu.“ Promite că se va interesa la colegii din Elveţia, dar trebuie să vadă
„ce poate scoate pe presă“, pentru că şi aici sunt informaţii confidenţiale
(!). Îi reamintesc de promisiune de trei ori până când îmi trimite: o disertaţie
pe tema pulsaţiilor magnetice, de la Universitatea din Minnesota (dar care nu
pomeneşte nimic de aplicaţii terapeutice sau medicale) şi teza de doctorat din
2012 a unui student din Cluj pe tema efectelor magnetoterapiei pulsatile la
pacienţii cu gonartroză. Nimic de la colegii din Elveţia.
În
PubMed este indexat un singur studiu derulat de Impulser AG, compania elveţiană
producătoare a dispozitivului. Studiul publicat în Electromagnetics Biology
Medical, în iunie 2013, descria efectele terapiei magnetice pulsatile asupra
tensiunii arteriale în repaus, la vârstnici. Concluzia studiului realizat pe 44
de pacienţi a fost că terapia tip PEMF ar putea fi legată de îmbunătăţirea
circulaţiei periferice. În rest, pentru o companie care pare să fi găsit Sfântul
Graal al terapiilor, sunt mai degrabă absenţi din revistele ştiinţifice.
Compania
românească foloseşte o serie de testimoniale, provenind de la câţiva
reprezentanţi ai lumii medicale. Printre ei am avut surpriza să îl găsesc pe
prof. dr. Vasile Cândea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă. Are 82 de
ani şi mai multe afecţiuni medicale: diabet, hipertensiune, o istorie de
multiple accidente vasculare cerebrale. În biroul său elegant, îl găsesc la fel
de vulnerabil ca pe orice alt bunic invitat la un eveniment de prezentare a
terapiei alternative. Se mişcă greu şi vorbeşte cu dificultate. A primit
salteaua de la distribuitor anul trecut şi a început să o utilizeze în paralel
cu tratamentul medicamentos. Spune că se simte mai bine de când o foloseşte. Nu
a renunţat însă la antihipertensive şi nici nu crede că folosirea saltelei ar
putea la un moment dat să înlocuiască tratamentul medicamentos. Mărturiseşte că
nu a citit studii despre eficienţa acestei terapii.
Un
alt susţinător al terapiei Impulser este prof. dr. Vasile Sârbu, medic primar
chirurgie generală şi vasculară. Opinia lui apare citată în revista Impulser
Magazin: „Impulser este folositoare la bolnavii cu diverse fenomene ischemice şi
reduce astenia de toate felurile“. Chirurgul constănţean spune că nu ştia că
declaraţia sa a fost folosită în revistă, că nu susţine public această terapie,
nu este expert în domeniu, ci îşi exprimase opinia în calitate de utilizator.
„Sunt atâtea lucruri care rămân necunoscute în medicină, că am putea să credem
că o saltea din asta s-ar putea să aibă efectele dorite, dar greşeala ar fi dacă
am începe să o folosim în toate bolile. Înainte de a o folosi, oamenii ar
trebui, mai întâi, să meargă la un medic.“ Nici el nu a văzut studii care să
probeze eficienţa terapeutică a saltelei.
Susţinător înfocat,
dar a uitat ce susţine
În
filmul de prezentare a saltelei Impulser, dr. Floarea Giulvezan, medic de
familie în Timişoara, dă impresia unui expert în domeniul terapiei magnetice
pulsatile. Are multiple intervenţii radical în favoarea utilizării saltelei ca
alternativă la tratament, dar, surpriză: dr. Giulvezan de la telefon nu este de
acord cu dr. Giulvezan din filmuleţ. Îmi spune că nu crede că o terapie alternativă
poate înlocui tratamentul medicamentos. Şi recunoaşte că: „pe mine nu mă
interesează foarte tare terapia asta“, „eu lucrurile astea le ştiu la nivelul
de: am auzit de“. Când o întreb dacă există studii care să demonstreze efectele
terapeutice ale saltelei, îmi cere să încheiem discuţia. Insist, îmi spune să
caut pe internet şi îmi închide telefonul în nas.
Sunt cu noi, dar ei
nu ştiu
Pe
pagina principală a site-ului impulser.ro
tronează logourile a cinci instituţii enumerate ca parteneri de cercetare ai
companiei: Asociaţia europeană de bioelectromagnetism (EBEA), Societatea de
bioelectromagnetism (BEMS), Societatea europeană de ateroscleroză (EAS), Asociaţia
europeană de sănătate publică (EUPHA) şi Northern Iowa University. Eric van
Rongen, preşedintele EBEA şi membru al comitetului ştiinţific al Consiliului sănătăţii
din Olanda, s-a arătat foarte surprins de faptul că Impulser foloseşte numele şi
logoul EBEA: „se creează impresia greşită că EBEA ar fi în vreun fel conectată
cu această companie şi nu este cazul. Le-am cerut să corecteze acest aspect“,
mi-a scris van Rongen. Dr. Phil Chadwick, preşedintele BEMS spune că societatea
nu ştia că sigla îi era folosită de compania Impulser, că nu îi oferise susţinerea
şi că le va cere îndată celor de la Impulser să elimine logoul din materialele
de comunicare, precum şi orice sugestie a vreunei asocieri cu BEMS. Am primit
acelaşi răspuns din partea EAS. Profesorul Olov Wiklund, preşedintele
Congresului EAS, mi-a spus că, din cunoştinţele sale, nu există dovezi medicale
că dispozitivele PEMF ar ajuta în ateroscleroză. Nici EUPHA nu era la curent cu
faptul că numele şi sigla îi erau folosite de Impulser în promovare. „Nu avem
niciun parteneriat, vom lua măsurile necesare pentru ca logoul să fie
eliminat“, mi-a scris Dineke Zeegers Paget, director executiv EUPHA.
Alţi magneţi-panaceu
Impulser
nu este singura companie din România care vinde dispozitive de magnetoterapie
pulsatilă. Bemer 3000 Medicin Technik SRL are aparatele Bemer, comercializate
cu precădere spre clinici şi cabinete. Potrivit unui reprezentant al companiei însă,
ele pot fi şi au fost achiziţionate şi de persoane particulare, în ciuda preţurilor
ce par prohibitive pentru publicul larg: 3.200, respectiv 4.200 de euro.
Mai
aproape ca strategie şi filosofie de Impulser pare SC Orinro SRL. Mi-au atras
iniţial atenţia printr-un fluturaş găsit în cutia poştală. Sun la
call-center-ul Orinro, cu gândul să cer mai multe informaţii despre
magnetoterapie. Înainte de a mă recomanda ca jurnalist, interlocutoarea mă ia
drept potenţial client, aşa că decid să mă port ca atare. Aflu, astfel, că
terapia Orinro este şi ea „recomandată“ într-o arie impresionantă de boli. Cu
maximă amabilitate, reprezentanta Orinro se interesează de ce afecţiuni sufăr
eu. Îi spun că mă informez pentru bunica, are reumatism, aşa că vrea să o cheme
pe bunica la „un eveniment unde poate să facă un tratament gratuit“. O rog să îmi
recomande articole, studii şi mă pune să notez site-ul orinro.ro. Câteva zile mai târziu, un alt reprezentant Orinro mă
sună pentru a îmi spune că am câştigat un premiu: două vouchere de 10 euro şi
două tratamente gratuite (pentru ce, nu ştiu), dar, pentru a intra în posesia
premiului trebuie să particip la un eveniment, neapărat însoţită de soţ. Îi
spun că nu sunt căsătorită, moment în care îmi verifică vârsta. Pare dezamăgită
când aude că am doar 25 de ani. Îmi explică faptul că ei se adresează
familiilor şi insistă să vin la eveniment însoţită de un cuplu de rude peste 40
de ani, doar aşa îmi pot oferi „premiile“.
O
saltea de magnetoterapie pulsatilă propune şi Nidolife. Este vorba de salteaua
Terramagon promovată prin intermediul unui film de teleshopping, în care mare
parte din testimoniale sunt dublate în română, astfel încât sunetul şi imaginea
nu corespund. Deşi este clar că personajele nu sunt din România, acestea
primesc nume româneşti. Printre ele apare şi Mihaela Tatu (singurul actor cu
nume real din reclamă). Mângâind o pisică albă, rosteşte pe un ton meditativ:
„indiferent de afecţiunea pe care am avut-o, organismului meu i s-a aplicat un
tratament medicamentos, care l-a dezechilibrat energetic. Dar am găsit soluţia
potrivită pentru el: salteaua Terramagon“. În prezent, nici site-ul, nici numărul
de telefon al Nidolife nu mai sunt funcţionale.
Ce spun studiile
În 2012, Institutul elveţian de sănătate
publică, mandatat de Oficiul federal de sănătate publică al statului elveţian,
a realizat un studiu al literaturii privind efectele terapeutice ale saltelelor
cu câmp magnetic pulsatil. Analiza a cuprins studiile dublu orb randomizate,
publicate în jurnale ştiinţifice peer-reviewed.
12 astfel de studii au întrunit criteriile de selecţie. Concluzia institutului
elveţian: nu sunt dovezi convingătoare privind eficienţa saltelelor PEMF.
Un
studiu1 olandez, publicat în iulie 2012, în International Orthopaedics, concluzionează că tratamentul sistemic
cu PEMF nu are efecte asupra microarhitecturii osoase a rozătoarelor cu
osteoporoză, cercetătorii concluzionând că nu există niciun suport pentru
folosirea acestei terapii alternative în tratamentul osteoporozei. Totuşi, un
studiu2 chinez, publicat în PloS
One, sugera că merită investigată posibilitatea unor aplicaţii ştiinţifice
ale PEMF în inhibarea osteopeniei şi a osteoporozei, PEMF îmbunătăţind
microarhitectura şi forţa osoasă a rozătoarelor cu ovariectomie.
În
august 2014, o echipă olandeză a publicat în Bone Joint Journal rezultatele unui studiu3 dublu orb,
randomizat, multicentric, privind stimularea creşterii osoase cu ajutorul PEMF în
fracturile acute de scafoid pentru reducerea timpului necesar vindecării.
Concluzia studiului realizat pe 102 pacienţi, confirmată prin investigaţii CT,
a fost că PEMF nu accelerează vindecarea osoasă, faţă de tratamentul clasic al
fracturii de scafoid.
Mai
multe studii vorbesc despre ameliorarea simptomelor clinice ale osteoartritei.
De pildă, un studiu-pilot4, randomizat, dublu-orb, realizat de un
grup de cercetători din SUA şi publicat în Rheumatology
International, concluzionează că PEMF reduce substanţial şi rapid durerea în
faza timpurie a osteoartritei, dar este nevoie de studii clinice mai ample
pentru a confirma. Pe de altă parte, cercetarea5 unei echipe a
Universităţii din Graz, Austria, publicată în Orthopedics concluzionează că terapia magnetică pulsatilă de joasă
frecvenţă nu influenţează semnificativ activitatea biosintetică a culturilor de
celule umane osteoartritice.
Deşi
nu au fost documentate efecte adverse pe termen scurt, efectele secundare ale
utilizării pe termen lung a acestor dispozitive nu au fost încă studiate.
Momentan,
niciun studiu indexat în PubMed nu investighează efectele terapiei magnetice
pulsatile în boala Parkinson sau în demenţa tip Alzheimer, deşi acestea sunt
două dintre indicaţiile magnetoterapiei pulsatile promovate de distribuitorii
menţionaţi.
Ce simplu ar
fi dacă, aşezându-te pe o saltea, ai putea să rezolvi totul!
Prof. dr. Dragoş Vinereanu spune că, din
cunoştinţele sale, nu există nicio dovadă că acest tip de terapie ar fi
eficientă în afecţiunile cardiovasculare. Perspectiva îi este împărtăşită de
prof. dr. Ruxandra Ionescu, preşedinta Societăţii Române de Reumatologie, în
cazul afecţiunilor reumatismale şi al osteoporozei: „Ce simplu ar fi dacă, aşezându-te
pe o saltea, ai putea să rezolvi totul! În mod cert nu există dovezi ştiinţifice
pentru bolile menţionate. Chiar e aberant. Nu rezolvi aşa… cu un panaceu“. Nici
pentru tratarea diabetului cu PEMF nu există suport ştiinţific, arată prof. dr.
Maria Moţa, preşedinta Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli
Metabolice. „Cel mult ar putea ameliora unele complicaţii, cum ar fi
neuropatia, dar afirmaţia că, folosind salteaua, bolnavul ar putea renunţa la o
parte din medicamente este chiar periculoasă.“
Zone gri în legislaţie
Cine
reglementează activitatea distribuitorilor de dispozitive medicale pentru
terapie alternativă? Dr. Marius Savu, preşedintele ANM, menţionează că avizarea
dispozitivelor medicale a rămas la un departament din cadrul Ministerului Sănătăţii:
„Noi momentan nu avizăm şi nici nu avem dreptul să controlăm dispozitivele
medicale, dar legea este în curs de schimbare“. Nici ministerul nu avizează dispozitivul, ci distribuitorul.
Dispozitivele medicale circulă liber pe piaţă, dacă poartă marcajul CE aplicat
de producător, ca urmare a procedurii de evaluare a conformităţii, conform HG
nr. 54/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor medicale,
hotărâre
de guvern care transpune directiva 93/42/EEC privind dispozitivele
medicale. După ce primeşte avizul de funcţionare, distribuitorul este obligat să
notifice ministerului punerea în funcţiune a dispozitivelor medicale, imediat
după prima vânzare încheiată.
Legea
actuală nu prevede reglementări specifice privind dispozitivele medicale
comercializate direct pacienţilor, pentru uzul personal. „Nu este reglementat
acest aspect aşa cum este reglementat medicamentul. E o zonă mult mai liberă,
ca să nu zic mai mult. Din păcate, pentru că mulţi vin cu nişte afirmaţii în
neregulă, cum e şi cazul magnetoterapiei pulsatile, care ar vindeca orice“,
spune Marius Savu.
Un
consumator nemulţumit de dispozitiv se poate adresa Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Dacă plângerea are legătură cu preţul
sau deteriorarea în perioada de garanţie, este într-adevăr soluţionată de ANPC.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a ANPC, Monica Pretorian, Comisariatul pentru
protecţia consumatorilor din Bucureşti a înregistrat în 2014 zece reclamaţii
privind produsele tip „saltea pulsatilă“. Majoritatea au fost soluţionate în
favoarea petentului. Într-unul dintre cazuri, însă, petentul acuza aceleaşi
simptome, deşi utilizase produsul. O astfel de cerere este redirecţionată
Ministerului Sănătăţii: „Ce ţine de sănătate e normal să fie rezolvat de
Ministerul Sănătăţii“, explică Pretorian. Ministerul însă aplică directiva
europeană. Atâta vreme cât distribuitorul a notificat ministerul de punerea în
funcţiune pe teritoriul României a acestor dispozitive medicale şi are
certificatul de conformitate CE, nimeni nu mai verifică dacă afirmaţiile făcute
în legătură cu beneficiile produsului au sau nu acoperire ştiinţifică. E o
portiţă în lege de care pot profita toţi cei care vor să vândă iluzii de sănătate.
În
Marea Britanie, unde se vinde Active Magnet, produsul Oxford Medical
Instruments Ltd., legislaţia este similară. În spiritul directivei europene,
marcajul CE aplicat de producător este suficient pentru comercializarea liberă
a produsului. Certificarea se face tot prin organisme notificate, nu direct de
către MHRA (agenţia medicamentului şi dispozitivelor medicale din Marea
Britanie). Active Magnet face parte din clasa IIa de dispozitive medicale. În
această clasă intră, de regulă, saltelele de magnetoterapie pulsatilă, inclusiv
cele comercializate în România.
Pentru
clasele I, IIa şi IIb, companiile pot prezenta informaţii privind performanţa şi
siguranţa produsului, alături de literatură ştiinţifică recentă şi relevantă. În
situaţiile în care sunt efectuate studii clinice, producătorii trebuie să ofere
rezultatele tututor investigaţiilor efectuate, dar nu sunt obligaţi să discute
metodologia folosită cu organismul de certificare sau cu vreun organism de
reglementare, înainte de a începe studiul.
În
România, singurele companii cu aviz din partea Ministerului Sănătăţii pentru
distribuirea de dispozitive de magnetoterapie pulsatilă sunt Impulser
International şi Orinro. Ambele, de aproximativ doi ani. Bemer 3000 Medicin
Technik şi Nidolife nici nu au aplicat pentru obţinerea acestui aviz. Nicio
companie nu a notificat ministerului punerea în funcţiune a acestor
dispozitive, obligatorie după prima vânzare, în ciuda faptului că Daniel Ghiţă,
directorul Impulser, vorbeşte despre „mii de clienţi satisfăcuţi“.
În loc de epilog
Există
site-uri ale distribuitorilor, pagini de Facebook, numere de call-center,
reviste, filmuleţe, evenimente la care poţi pătrunde destul de uşor cu condiţia
să ai vârsta publicului ţintă. Toate sunt mărturii ale faptului că aceşti
oameni vând, la preţuri obscen de mari, nişte dispozitive medicale a căror
eficienţă nu a fost documentată prin studii. Acţiunile lor de marketing se
adresează cu precădere bătrânilor bolnavi, vulnerabili, cărora le promit
alternative la medicaţia prescrisă pentru afecţiuni cronice. Ceea ce lipseşte,
de fapt, este o legislaţie suficient de clară, care să nu permită comerţul cu
iluzii de sănătate, şi nişte instituţii care să ia măsuri proactive în direcţia
stopării acestui fenomen. Şi o mai bună informare a publicului, în special a
acelei categorii vulnerabile în faţa acţiunilor de marketing agresiv şi
mincinos. Dar până când ne vom decide să nu mai râdem de naivitatea celor care
cred în soluţii miraculoase, ci să îi protejăm, li se va vinde în continuare
orice, de la apă sfinţită până la saltele cu magneţi, cu promisiunea că le va
alina toate durerile.