Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”(UMFCD) împreună cu Societatea Română de Pneumologie (SRD) au organizat, marți, conferința „Sănătatea plămânilor: Impact la nivel social”. Evenimentul a avut loc în contextul Zilei Mondiale a Plămânilor, marcată anual la 25 septembrie. 

Estimările existente în prezent arată că, până în 2030, bolile respiratorii vor constitui a treia cauză de mortalitate, iar una din cinci persoane va dezvolta o boală respiratorie, a atras atenția conf. dr. Radu Crișan Dabija, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Iași. El a adăugat că din datele pe care le are până acum, anul acesta, România deține locul 4 în ceea ce privește cazurile de cancer pulmonar.

Este nevoie de politici de sănătate

La rândul său, prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a reamintit că, anual, 10.000 de români pierd lupta cu cancerul pulmonar, subliniind că este nevoie de mai multe eforturi pentru creare de politici de sănătate: „Aici probabil că mai avem de lucru împreună cu colegii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate(CNAS) - pentru dezvoltarea programelor preventive la Ministerul Sănătății şi a celor curative la CNAS”. 

Totodată, el a atras atenția că infecția cu SARS-CoV-2 a determinat numeroase afecțiuni pulmonare cronice, iar gestionarea acestora a constituit o preocupare pentru instituția pe care o conduce: „Proiectele de investiții pe care le derulează Ministerul Sănătății în toată tara, în acest moment, includ multe capabilități de recuperare și reabilitare pentru pacienții cu boli pulmonare cronice.”

Tot referitor la cancerul pulmonar, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziolofie „Marius Nasta”, din București a subliniat că 70% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt asociate fumatului, dar, din cele 30% care nu au legătură cu acesta, 20% sunty determinate de expunerea la radon, „un gaz pe care nu-l simțim, care se acumulează în locuințe și care trebuie monitorizat în casele noastre.” Ea a explicat că radonul transformă persoana într-o sursă de radiații şi favorizează apariția cancerului pulmonar la adult şi a leucemiei la copii.

Cresc cazurile de BPOC din România

În ceea privește Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD București a subliniat că aproximativ 2.3 milioane de români suferă de această afecțiune, în contextul în care peste 8% din populație este înscrisă în tabloul bolilor pulmonare. La nivel mondial, peste 500 de milioane de oameni au BPOC, mortalitatea asociată acestei afecțiuni fiind și ea extrem de ridicată. 

În România însă, această afecțiune „are o coloratură statitistică, care ar trebui să dea de gândit”, după cum a afirmat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele ales al SRD: „E vorba de 81.000 de spitalizări și peste 260 de milioane de lei cheltuiți. Am putea salva 1,8 milioane ani de viață. Să nu uităm momentul spitalizării - aici avem o problemă - 30% din acești pacienți vin în momentul exacerbării (...) Ştim la ora actuală, de exemplu că unul din zece români are bronşită cronică sau infizem”.

Mortalitatea ridicată a BPOC în România, precum și creșterea prevalenței acesteia au fost subliniate și de prof. dr. Roxana Nemeș, președinta în exercițiu a SRD: „În România vorbim despre un loc 3 în ceea ce privește mortalitatea prin BPOC, o prevalență care este în creștere. Două din trei familie sunt afectate de o astfel de patologie”. 

Regulă, nu excepție

Alte subiecte aduse în discuție la masa rotundă de la UMFD au fost diagnosticarea tardivă a afecțiunilor respiratorii în țară, și, implicit, importanța diagnosticării și a investigațiilor precoce.

 „Situațiile în care pacienții ajung tardiv la medic ar trebui să fie excepții și nu regulă. Depistarea precoce este fără îndoială cheia succesului în gestionarea bolilor respiratorii. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, avem nevoie în primul rând de o colaborare strânsă între specialități.(...) Trebuie să subliniem și importanța investigațiilor precoce, fie că vorbim de consult pneumologic de specialitate sau măsurarea funcției respiratorii. Un alt aspect important este ca pacientul să vină la doctor înainte ca boala să compenseze”, a subliniat prof. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din Municipiul București. 

La rândul său, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a arătat că unul dintre motivele pentru care pacienții se prezintă târziu la consultații este lipsa culturii populației de a merge la medic atunci când este sănătoasă. 

Un al doilea motiv îl constituie lipsa unui traseu clar al pacientului în sistemul medical românesc, dar și accesul dificil la servicii medicale: „Odată ajunși la medic (...) cei mai mulți pacienți nu știu care este circuitul clar și facil pentru a intra în sistemul de servicii medicale. Mersul la medicul de familie, la medicul specialist, de multe ori este greoi. Și mai ales dacă este să vorbim de zona rurală, nu este foarte ușor pentru un pacient să vină într-un spital într-o zonă urbană, mai ales că posibilitățile financiare la mulți dintre acești pacienți sunt limitate”. 

În acest context, el a subliniat importanța decontării 100% a anumitor tratamente medicale, mai ales a celor inovative. „Încă trebuie să lucrăm (...) la modul de compensare al acestor medicamente. Faptul că unele dintre ele sunt compensate doar 50% face ca mulți dintre pacienții care ar avea nevoie de acel tratament să nu și-l permită. Și atunci, renunțând la tratament, nu fac altceva decât să vină în serviciul de spitalizare,  cu costuri foarte mari. (...) Acești pacienți trebuie să beneficieze de un acces compensat 100% la medicamente, pentru că altfel nu reușim să-i tratăm, mai ales că vorbim de boli cronice.”