Newsflash
Dosar

Vaccinul gripal universal

Vaccinul gripal universal

Pentru a contracara limitele vaccinurilor sezoniere, adaptate noilor variante de virus gripal, în 2009 au demarat cercetările pentru dezvoltarea unui vaccin gripal denumit „universal”.

Gripa este o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, regional și naţional, din cauza evoluţiilor anuale sezoniere, alternativ în cele două emisfere, iar la un interval de 10-39 de ani, din cauza evoluţiilor pandemice. Impactul gripei este multiplu, medical (morbiditate, mortalitate), demografic, social și economic, fiind comparat cu cel al războaielor.

Principalele cauze ale evoluţiei gripei sunt variabilitatea redutabilă a virusurilor gripale și capacitatea acestora de a interacţiona între ele. Prima proprietate se exprimă printr-o rată mare de mutaţii, care determină apariţia în decursul unui an a unor noi variante, prin drift genetic și antigenic, cauzatoare de epidemii sezoniere, iar a doua proprietate stă la baza apariţiei unor virusuri reasortante, prin shift genetic și antigenic, din interacţiunea virusurilor gripale umane, aviare +/- porcine, cauzatoare de pandemii de gripă.

Deși în prezent sunt disponibile vaccinuri performante și în continuare au loc dezvoltări ale creșterii eficacitaţii acestora și a modului de administrare, există limite pe care aceste vaccinuri nu le pot depăși, dacă ne referim la următoarele aspecte:

  • în fiecare an trebuie modificată formula vaccinurilor gripale prin introducerea noilor variante;
  • în caz de pandemie, prepararea virusului vaccinal și a vaccinului poate dura circa cinci-șase luni, ceea ce înseamnă un „gol de protecţie” pe această perioadă.

În acest context, au început din anul 2009 cercetări pentru dezvoltarea unui vaccin gripal denumit „universal”.

Vaccinurile gripale curente (splitate, subunitare, cu proteină recombinantă) folosesc ca antigen molecula întreagă a hemaglutininei sau fracţiuni ale acesteia, care conţin determinanţii antigenici. Fracţiunile sunt situate la nivelul capului globular al moleculei, dar ele sunt supuse mutaţiilor și impun o adaptare anuală a compoziţiei vaccinurilor.

Obţinerea unui vaccin gripal administrabil într-o anume perioadă a vieţii, care să protejeze faţă de majoritatea subtipurilor de virus gripal A (inclusiv cele aviare), sezoniere și pandemice, ar trebui să conţină fracţiuni ale moleculei de hemaglutinină cu o structură stabilă, invariabilă (tulpina moleculei) sau proteine interne virale cu structură conservată, cum ar fi Matrix proteina (M) sau nucleoproteina (NP) (Figura 1).

Figura 1 Structura virusului gripal
Structura virusului gripal

 

Deziderate

Cercetările pentru dezvoltarea unui vaccin gripal universal au avut de la început următoarele obiective:

  • vaccinul să aibă o eficacitate de cel puţin 75%;
  • să protejeze împotriva subtipurilor virusurilor gripale de tip A implicate în patologia umană (inclusiv aviare) și eventual împotriva virusurilor de tip B;
  • durata protecţiei să fie de cel puţin un an;
  • vaccinul să poată fi administrat la toate grupele de vârstă.

S-au stabilit strategiile de preparare pe baza cunoștinţelor acumulate și s-au format grupuri de lucru. Modurile de preparare au avut următoarele ţinte și proceduri:

  • Zone conservate ale moleculei hemaglutininei (HA):
    • tulpină a hemaglutininei recombinantă;
    • hemaglutinină recombinantă himerică (combinaţie de cap și tulpină ale hemaglutininei);
    • proteina Matrix (M) recombinant;
    • vector viral (adenovirus) care exprimă proteina HA;
    • particule asemănătoare virusului gripal (VLP) preparat pe plante;
    • peptidă sintetică cu secvenţe M1, M2, NP ale virusurilor gripale A și B;
  • Polipeptidă liniară cu trei repetări a 9 secvenţe, provenind de la M1, NP și HA de la virusurile gripale tip A și tip B;
    • vector viral (adenovirus) cu nanoparticule de nucleoproteine și M1;
    • trimer al hemaglutininei formulat în particule asemănătoare capsidei.

Aplicabilitate

Abordarea dezvoltării unui vaccin universal gripal a fost determinată de limitele vaccinurilor curente, din care considerăm ca importante următoarele:

  • Eficienţă de circa 66%.
  • Persistenţa protecţiei – circa 6-7 luni.
  • Rată mare de mutaţii ale virusurilor gripale sezoniere, care impune adaptarea în fiecare an a vaccinurilor prin introducerea noilor variante în compoziţia acestora.
  • Evoluţia virusurilor aviare și infectarea oamenilor.
  • Iminenţa unor pandemii apărute din interacţiunea dintre virusurile umane, aviare +/- virusuri porcine, pentru care vaccinurile pot fi preparate în circa 5-6 luni, ceea ce înseamnă un „gol” de protecţie pe această perioadă.
  • Intervalul de timp pentru prepararea unui vaccin sezonier este relativ lung (circa 6 luni).

Limitele expuse mai sus pot fi depășite de către vaccinurile universale, pentru că ele oferă protecţie împotriva subtipurilor de virus sezoniere, virusuri aviare și eventual virusuri pandemice, au eficacitate mai mare, nu sunt dependente de o anumită perioadă pentru preparare (înainte de sezonul epidemic, în cazul virusurilor sezoniere) și pot fi stocate pe o perioadă mai mare. Vaccinuri universale pot fi preparate și pentru alte infecţii determinate de virusuri ARN (COVID-19, HIV), iar unele proceduri pot controla simultan mai multe infecţii, cum ar fi gripa și COVID-19.

Dezvoltarea vaccinurilor gripale

În prezent, dezvoltarea vaccinurilor gripale se prezintă astfel: vaccinuri candidate: 120; vaccinuri în studii preclinice: 98; vaccinuri în studii clinice: 22; dezvoltatori: 108; platforme: 6.

La 18 noiembrie 2021 existau 98 de studii preclinice; 12 studii clinice de fază 1; șapte studii clinice de fază 2; trei studii clinice de fază 3; zero studii aprobate.

Tipurile de vaccinuri, producătorii și stadiul curent de dezvoltare a acestora sunt prezentate în tabelele de mai jos.

studii vaccin universal gripa

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe