A treia ediţie a dezbaterilor Mediafax
privind reforma sănătăţii a avut ca temă sistemul sanitar românesc în 2013.
Conferinţa a fost organizată în colaborare cu Asociaţia Română a Producătorilor
Internaţionali de Medicamente (ARPIM), în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, şi
a mobilizat peste 200 de participanţi – reprezentanţi ai autorităţilor din
domeniu, ai asociaţiilor de pacienţi, medici, manageri, reprezentanţi
mass-media. Întâlnirea şi-a propus să delimiteze stadiul în care se află
proiectul de reformă, modelul său de aplicare şi paşii de urmat în anul ce vine
pentru o cât mai bună colaborare a părţilor implicate – CNAS, spitale, companii
farmaceutice, asiguratori etc. Care va fi strategia naţională cu privire la
programele de sănătate în 2013, a fost una din temele importante.
Organizatorii au selectat puncte de
dezbatere actuale, invitând pentru expuneri autorităţi şi specialişti din
domeniu: • medicamentele (strategia naţională privind programele de sănătate în
2013; aprovizionarea cu medicamente de importanţă strategică; lista
medicamentelor compensate; taxa clawback; optimizarea relaţiei dintre furnizori
de medicamente şi spitale) • asigurările de sănătate (pachetul de bază; asigurările
facultative; asigurările private; asigurările mutuale) • finanţarea sistemului
sanitar (necesităţi; adaptarea finanţării la reorganizarea spitalelor; rolul băncilor
şi al societăţilor de leasing) • spitalele (clasificarea spitalelor;
salarizarea medicilor; situaţia financiară a spitalelor) • calitatea
serviciilor medicale.
Aşteptată cu interes a fost expunerea
ministrului sănătăţii de atunci, dr. Raed Arafat: tehnică, judicioasă, concretă,
echilibrată, în opinia semnatarului acestor consemnări. Ministrul şi-a
structurat expunerea pe următoarele teme de actualitate, anticipând aşteptările
participanţilor, prezenţa numeroasă a reprezentanţilor presei la conferinţă
garantând şi difuzarea informaţiilor către populaţie: abordări ale sistemului,
organizare, finanţare, resurse umane şi, la solicitarea sălii, problema
vaccinului BCG.
În domeniul organizării sistemului, MS a
definitivat nominalizarea celor 53 de unităţi sanitare strategice. Se va pune
un accent mai mare pe actualitatea reţelei de medicină primară, îndeosebi pe
creşterea aportului ambulatoriilor, care vor trebui să se implice mai eficient
în activitatea de asistenţă, reorganizarea acestora fiind menită să rezolve
probleme pe termen mediu şi scurt, inclusiv prin internări de zi; o altă
pârghie ar fi dezvoltarea şi susţinerea îngrijirilor la domiciliu.
Finanţarea a beneficiat de o analiză în
detaliu, critică şi cu optimizări în perspectivă. E nevoie de o cheltuire mai
judicioasă a fondurilor existente, de identificarea de fonduri suplimentare, de
stoparea scurgerilor din sistem. Sunt lipsuri în utilizarea judicioasă a
medicamentelor – nerespectarea indicaţiilor din prospect, utilizare şi pentru
alte indicaţii în afara celor de bază, prescrierea unor medicamente compensate
nenecesare, ca şi a numeroase suplimente alimentare. Problema licitaţiilor a
fost prezentată pe larg, privind atât lipsurile actuale (soldate cu scurgeri),
cât şi modificările care vor fi introduse, precum licitaţia centralizată pentru
dotările scumpe.
În domeniul resurselor umane, cea mai
importantă măsură este recunoaşterea diplomelor de studii pentru medicii care
au absolvit facultăţi din ţări precum SUA, Australia, Canada sau Israel.
Se doreşte şi valorificarea mai bună a
competenţelor absolvenţilor de medicină şi a rezidenţilor, în prezent aceste
categorii nefiind practic acreditate pentru prestaţii medicale, ceea ce face,
în opinia ministrului, ca un medic să fie recunoscut după 11 ani de studiu al
medicinii.
