Newsflash
OPINII

Desăvârșita neputinţă a administraţiei sanitare

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - oct. 29 2021
Desăvârșita neputinţă a administraţiei sanitare

La vremuri de restriște avem nevoie de un baci care să ne fie călăuză și sprijin. Când autorităţile sanitare au încheieturile moi, e bine să apelăm la aceia care, până și din trecut, dovedesc forţă, interes și iubire de semeni. Oameni de odinioară, cu osatură moral-știinţifică și socială zdravănă.

Recomand fiecărei persoane care vizează un post în vârful unei instituţii medicale să parcurgă sumedenia de texte scrise de universitarul, oculistul, organizatorul sanitar, publicistul și omul politic Nicolae Manolescu (1850-1910), și să reflecteze la complexa-i activitate de cercetare, dar și la cea antreprenorială.

Nicolae Manolescu

        Dacă aș pomeni doar calitatea sa de director al Consiliului Sanitar Superior, de iniţiator al numeroase acţiuni social-comunitare (pe moșia pe care o deţinea la Strunga a înfiinţat primele băi pentru tratament – Băile Strunga; în ţară a creat sute de infirmerii rurale; la Roman, unde avea o locuinţă, a lăsat prin testament terenul și fondurile necesare pentru ridicarea unui nou palat administrativ, construcţie realizată de fiul său, Ion Manolescu-Strunga și folosită astăzi ca sediu al Primăriei Roman), de fondator al Analelor Medicale Române și al Asociaţiei Generale a Medicilor, și tot nu aș epuiza paleta largă de activităţi în care s-a implicat. Mă limitez a vă recomanda câteva fragmente dintr-o broșură, publicată la finele sec. al XIX-lea, pe care, dacă nu ar fi menţionate autorul și data scrierii, cu siguranţă că aţi fi atribuit-o unui jurnalist medical din anul 2021.

Valabilitatea unui text de acum 124 de ani

         „Oare serviciul nostru sanitar, astfel cum este el organizat, răspunde el la înalta lui misiune?

        Negreșit, au răspuns toate guvernele, căci dacă ele ar fi fost de altă părere și-ar fi dat osteneala a-l reforma în sensul ca dânsul să poată răspunde misiunii lui.

        Serviciul sanitar se mișcă dacă administraţia crede că trebuie să se miște. (…) Administraţia face adesea abuz de puterea ei pentru satisfacerea intereselor sale.

        Dreptul administraţiunei de a decide în chestiuni sanitare este și o nedreptate care se face membrilor serviciului sanitar, toţi oameni titraţi din școli înalte, pe când în administraţie această fericită regulă, fără excepţie, lipsește.

        Un șef al serviciului medical de judeţ, care trebuie să răspundă de sănătatea publică, nu poate numi un vaccinator dacă acesta nu convine personal sau politicește administraţiei.

        (…) serviciul sanitar nu poate da roadele dorite fiindcă este pus sub dependenţa tocmai a puterii pe care el trebuie să o cheme la executarea măsurilor sanitare. Ei bine, dacă am intra în amănunte, am constata lesne că organele administrative, care au toată puterea în mână, sunt chiar ele adesea vinovate de neglijenţă, uneori pentru hatâr, altădată de ignoranţă sau că au pus interesele lor mai presus de cele publice; încât în asemenea condiţiuni nu se poate cere răspundere de la nimeni; căci medicul niciodată nu va denunţa neglijenţa administraţiunii întrucât cel din urmă agent administrativ îl poate face să ia câmpii.

        În asemenea condiţiuni medicul tace, mulţumindu-se că la umbra actelor justificative făcute de administraţie, se găsește prea bine.

        Ce poate fi de vină un medic când nu-i este cu putinţă decât să facă pur și simplu acte justificative la adăpostul cărora să se pună?

        Nu e condamnabilă oare indolenţa noastră ca stat de a asista indiferenţi la dispariţia atâtor indivizi din sânul nostru, mai cu seamă a copiilor, din cauza unor boli care s-ar fi putut înlătura? Ne-am obișnuit se vede cu numărul morţilor și al bolnavilor ca și cu numărul de procese verbale.

        Ce se face astăzi în faţa unei epidemii? Cum mijloacele lipsesc, pentru că trebuie să se facă ceva, se fac procese verbale.

         (…) în administraţiile epitropiilor și eforiilor spitalicești același principiu domnește: iniţiativa să plece de la cei profani în ale medicinei, dar puternici în activitatea lor politică. De aceea profanii în medicină sunt [cei] care comandă în chestiunile sanitare, și vocea consultativă a medicului este covârșită de majoritate.

        În asemenea condiţiuni nu trebuie să se mai mire nimeni când în creierii munţilor întâlnesc clădiri monumentale și artistice, pe când bolnavii se caută în coridoare, în subsoluri, în care ei infectează pe alţii și alţii pe ei.

        Din capul diverselor instituţiuni sanitare, medicul este sistematic înlăturat și locul cuvenit este ocupat ca epitrop, efor, inspector, director etc. de acei politicieni care au trecut facultatea de drept. Foarte probabil că dacă la admiterea în genere în funcţiunile cele mai înalte ale statului, s-ar cere facultate de medicină, această facultate s-ar popula numaidecât și că ar fi frecventată și de bogaţi, nu numai de săraci ca astăzi.

         (…) poate oricine prevedea cât de mare ar fi fost folosul ţării dacă milioanele statului cheltuite pentru așezăminte de lux și de speculă, s-ar fi utilizat pentru clădiri de aziluri speciale, de izolare pentru tuberculoși, leproși, granuloși etc.

        Cauza acestei stări nenorocite noi nu o găsim decât în temelia vicioasă a sistemului sanitar, în influenţa preponderentă a administraţiei în chestiunile sanitare, în neajunsul mijloacelor de apărare ce sunt puse la dispoziţia unui serviciu sanitar, în genere rău organizat și în neputinţa de a produce un folos simţitor.

        Așa fiind, necesitatea ridicării serviciului sanitar pe un plan mai superior este imperioasă; ca în organizaţia statului, acestui serviciu trebuie să i se dea importanţa cuvenită, să aibă dreptul natural de iniţiativă, să i se acorde resursele bugetare îndestulătoare, în scurt, să se organizeze astfel pentru lupta contra bolilor, încât să poată ieși din neputinţa desăvârșită de a da roadele dorite, în care se află încătușat prin legea sanitară și prin actuala organizaţiune.” (Prof. dr. N. Manolescu, Neputinţa organizaţiunei actuale sanitare în apărarea populaţiunei actuale contra bólelor, Tipografia „Dreptatea”, București, 1897, pp. 4, 6, 7, 8-9)

Neputinta

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe