Biol. dr. Tatiana Onisei, şefa Serviciului Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului din cadrul INCDBA-IBA*, va participa la a doua ediţie a Congresului Internaţional NutriTerra, în contextul marcării a 100 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Farmacie. 

NutriTerra va avea loc în perioada 14-16 iunie şi va reuni specialişti din întreaga lume pentru a discuta cele mai recente cercetări şi descoperiri în domeniul ştiinţelor alimentare. „Viaţa Medicală” este partener media al evenimentului. Congresul este creditat cu 30 de puncte EFC de Colegiul Farmaciștilor din România și cu 10 puncte EMC de Colegiul Medicilor din România.

Omul și-a pus dintotdeauna natura în slujbă. Acum mai avem o pârghie: tehnologia. Spuneţi-mi trei direcţii în care folosiţi tehnologia în zona dv. de cercetare.

Documentare, prelucrare de date, editare text și ilustrare grafică și comunicare. Dar majoritatea laboratoarelor acreditate din cadrul INCDBA-IBA București folosesc instrumente de analiză de înaltă performanţă, dotate cu sisteme complexe de control automat al diverșilor parametri de lucru și software de comandă (spectrometru cu absorbţie atomică de înaltă rezoluţie; spectrometru de masă cu plasmă cupată inductiv/ ICP-MS; spectrometru RMN, UV-Vis, gaz-cromatografe cuplate cu spectrometre de masă/GC-MS/MS sau lichid-cromatografe de înaltă performanţă/HPLC etc.). Totodată, utilizează tehnici și metode moderne pentru determinări cantitative și calitative (macronutrienţi, vitamine, microelemente, inclusiv metale grele, potenţial toxice, microorganisme și micotoxine, principii biologic active, activitate antioxidantă etc.).

Susţinerea funcţiilor organismului

Cum să folosim plantele medicinale în lupta cu noile afecţiuni? Sunt ele depășite sau le puteţi reda forţa terapeutică pe care o merită?

Expertiza noastră este în domeniul suplimentelor alimentare, iar consumul acestora are legătură cu menţinerea homeostaziei organismului și susţinerea funcţiilor sale. Prin ingredientele conţinute (nutrienţi și substanţe cu efect fiziologic), suplimentele alimentare completează dieta și îmbunătăţesc starea de nutriţie a organismului. Ele sunt absolut necesare unor categorii de consumatori în anumite etape ale vieţii (copii, bătrâni) sau pentru susţinerea unor activităţi fizice intense (sportivi). În lupta cu noile afecţiuni, fitoterapia a făcut, desigur, progrese, iar compușii izolaţi din plante constituie subiectul unor cercetări intense pentru obţinerea de medicamente noi („Investigational New Drugs”). 

Compușii izolaţi din plante constituie subiectul unor cercetări intense pentru obţinerea de medicamente noi (...). Un singur exemplu: medicamentele bazate pe
canabinoidele naturale extrase din cânepă

Vă dau un singur exemplu: medicamentele bazate pe canabinoidele naturale extrase din cânepă – Sativex® – în care Δ9-THC și CBD se găsesc în proporţie egală, indicat pentru ameliorarea simptomatică a sclerozei multiple și ca tratament analgezic adjuvant la bolnavii de cancer, respectiv Epidyolex® – cu CBD 100 mg/ml, dar folosit și pentru efectul anticonvulsiv în cazul copiilor cu forme de epilepsie intratabilă sau recomandat ca medicaţie eficientă în sindroamele Dravet și Lennox-Gastaut. Ambele medicamente au fost autorizate în ultimii ani de Agenţia Europeana a Medicamentului și sunt folosite, în prezent, în peste 15 ţări.

Valorificarea produselor stupului

Mierea, pe de altă parte, beneficiază de o popularitate notabilă: de la îndulcitor la vindecător. Cum să abordăm produsele stupului în această direcţie în care medicina tratează pacientul holistic?

Produsele stupului se găsesc pe piaţă ca alimente naturale, fiind recunoscute pentru aportul de glucide și energie (mierea), vitamine, minerale, aminoacizi și enzime (polenul crud, mai ales), dar și pentru efectul vitalizant și imunizant (lăptișorul de matcă, propolisul). Totuși, bazat pe experienţa ţării noastre și pe tradiţiile îndelungate de utilizare, dar și pe dezvoltarea unor studii și cercetări știinţifice consacrate (de peste 40 de ani avem în România un Institut de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, ICDA), se observă o tendinţă clară de valorificare superioară a produselor stupului, elaborarea unor formule complexe de suplimente alimentare (sunt notificate aproape 3.000 de suplimente din anul 2005 și până în prezent, a căror adresabilitate este ţintită către anumite organe și funcţii vitale). 

Se observă și crearea de produse inovative. Adevărate „super food”, datorită calităţilor nutritive pe care mierea, polenul și păstura le oferă în combinaţie cu diverse fructe, plante medicinale și aromatice sau cu extracte din acestea, mai ales uleiuri esenţiale. Nu trebuie omisă nici valoarea propolisului, care sub formă de tinctură se remarcă prin utilizările sale multiple (datorită acţiunii antibacteriene și antivirale) sau proprietăţile cicatrizante ale mierii, care aplicată pe răni sau pe arsuri le vindecă spectaculos. Nu întâmplător a fost dezvoltată la ICDA o întreagă gamă de dermatocosmetice pe bază de produse apicole, de la șampoane, loţiuni de faţă, creme și până la pulberi antiperspirante sau geluri cu efect antiinflamator, pe bază de venin de albine.
 

Să dezvoltăm un pic direcţiile de acţiune terapeutică a plantelor aromatice.

Aromaterapia este folosită ca formă de medicină alternativă și presupune combinarea de uleiuri esenţiale (care sunt inhalate/răspândite în încăperi prin vaporizare ori ingerate/preponderent încapsulate) sau diluarea lor în uleiuri vegetale grase (caz în care se folosesc la masaj sau pentru aplicare locală, pe piele). Se găsesc în spaţii dedicate în farmaciile din Franţa, de exemplu, ca și preparatele homeopate. Merită remarcat numărul mare de persoane din întreaga lume care le agreează și le apreciază efectele benefice: relaxarea, ameliorarea anxietăţii, a calităţii somnului, combaterea senzaţiei de greaţă și a vărsăturilor, a inflamaţiei și mâncărimii pielii produse de înţepăturile de insecte etc. 

În Japonia se pulverizează ulei de lavandă în spaţiile de lucru aglomerate, pentru reducerea stresului, iar medicina tradiţională chineză recomandă fiecărei zodii să folosească anumite arome și esenţe specifice.

Calitatea și siguranţa suplimentelor alimentare

Care este cea mai recentă cercetare cu care vă mândriţi și care aduce în același spaţiu tehnologia și știinţa medicală în studiul plantelor?

Lucrând într-un institut în care cercetările sunt orientate către cunoașterea și valorificarea bioresurselor alimentare, sunt implicată în proiecte dedicate plantelor medicinale, aromatice și produselor stupului. Și cum serviciul pe care îl coordonez are ca atribuţie principală notificarea, supravegherea și controlul suplimentelor alimentare, de peste zece ani mă preocupă calitatea și siguranţa acestora. 

Ca primă realizare consider elaborarea „Ghidului suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice” (245 de pagini, publicat în anul 2019). Este un „Top 5” al celor mai frecvent întâlnite specii de plante în suplimentele alimentare de pe piaţa noastră (pe categorii de organe și funcţii cărora li se adresează), în care sunt trecute în revistă atât beneficiile, cât și riscurile de consum ale acestor produse de origine naturală. Apoi, un capitol în cartea „Aromatic Herbs in Food” (Editura Elsevier), publicată în 2021 („Herbal slimming products and natural sexual enhancers”,  pp. 367-403, Academic Press), câteva lucrări de disertaţie (Master Nutriţie al UMF „Carol Davila” București, în perioada 2016-2019). 

Recent, depunerea a două proiecte de cercetare care, dacă vor fi finanţate, vor deschide un câmp de lucru multidisciplinar extrem de atractiv și promiţător datorită orientării soluţiilor elaborate către securitate alimentară și satisfacerea nevoilor nutriţionale ale populaţiei, conservarea mediului, exploatarea sustenabilă a unor specii de plante asupra cărora merită să ne îndreptăm atenţia, să le redescoperim valenţele culinare și terapeutice în noul context economic european.