Suplimentele alimentare, și nu numai, sunt însoțite și pe ambalajele proprii, și în campaniile de publicitate, de așa-numitele „afirmații privind sănătatea” („health claims”). Profesioniștii din domeniul medical știu că o mare parte din ele trebuie tratate cu spirit critic. E de menționat însă faptul că autoritățile europene au elaborat o serie de măsuri și de recomandări care merită aduse în discuție.

Problema este luată în considerare de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (European Food Safety Authority – EFSA), agenție independentă a Uniunii Europene care formulează recomandări, inclusiv cu putere de lege, în domeniul alimentar. Printre altele, EFSA evaluează, periodic, afirmații referitoare la sănătate pentru anumite produse sau categorii de produse – clasificându-le ca adevărate, înșelătoare sau false, după caz, după care acestea sunt autorizate (sau nu) de către Comisia Europeană. În plus, Comisia actualizează permanent un registru al afirmațiilor de sănătate aprobate, pe baza unor criterii clare propuse de EFSA. În el figurează în jur de 260 de astfel de mențiuni, chiar dacă, în timp, Autoritatea a respins în jur de 70% din propuneri.

Consultând registrul, vă puteți face o idee despre genul de enunțuri considerate admisibile și corecte de autoritățile europene. Avizarea se produce în urma unor criterii ușor de intuit, dar acestea sunt formulate explicit de un regulament european specific. Conform acestuia, ridică probleme:

• Afirmațiile vagi sau ambigue: De exemplu, aceea că un produs „crește vitalitatea”, fără o trimitere explicită la anumite efecte fiziologice sau date științifice.
• Sugestia că sănătatea e afectată în absența consumului: o bună parte a reclamei și propagandei se bazează pe inducerea unor anxietăți.
• Trimiterile la medici, atunci când acestea se fac la profesioniști individuali din domeniul sănătății (genul „guru”).

Acest articol face parte din campania EFSA #Safe2EatEU, care are ca scop informarea cetățenilor Uniunii Europene cu privire la siguranța alimentară.