În
capitala Moldovei, evenimentele social-culturale sunt numeroase, dar nu
prisosesc. La mijlocul lunii noiembrie, la Muzeul Național al Literaturii
Române din Iași, a avut loc lansarea cărții Conflictul dintre Știință și
Religie. Asupra liberei cugetări, de Constantin Thiron. Încă din titlu
putem anticipa polemicile pe care atât aceasta, cât și autorul le vor stârni în
întreaga presă românească. Este vorba despre Marius Rotar, cercetător
științific la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, autorul primei
teze de doctorat din istoriografia românească dedicată tematicii muririi și
morții (2005).
Invitații
speciali ai lansării au fost prof. dr. Dana Baran, titular al catedrei de
Istoria medicinii din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T.
Popa” Iași, dr. Richard Constantinescu, autor, iatroistoriograf, antreprenor,
și Constanța Adriana Moise (născută Thiron). Din perspectiva istoriei
medicinii, aceștia ne-au adus la cunoștință informații cu totul noi, legate de
perioada în care medicul Constantin Thiron își desfășura activitatea.
Acest
personaj complex și controversat, ce avea aspirații filosofice, o orientare
ideologică-militantă, era și o persoană de cultură, un umanist. Pe lângă
activitățile didactice pe care le desfășura la Facultatea de Medicină din Iași,
la catedra de Patologie și terapeutică generală, s-a implicat activ într-un
curent de medicină socială și sănătate publică. Membru al Ligii române contra
alcoolismului, autor al „Cărții contra beției” (1900), premiat internațional
pentru activitatea sa antialcoolică, a fost nu numai un veritabil combatant al
alcoolismului, ci și al tabagismului și tuberculozei.
Dr. Richard Constantinescu ne-a reamintit
de un top al consumatorilor de alcool, realizat de Organizația mondială a
sănătății, care clasează România pe locul cinci, după Belarus, Republica
Moldova, Lituania și Rusia. Din păcate, observăm că toate eforturile
predecesorilor noștri, inclusiv cele ale lui Constantin Thiron, de a lupta împotriva
acestui viciu, nu au fost suficiente. Acest „ateu convins, ce locuia,
paradoxal, pe strada Mitropoliei Nr. 14” a realizat inclusiv un colaj,
alcătuit din desene, fotografii și comentarii, pe care l-a denumit „Tabloul
beției. Iconografia alcoolismului”, un atlas desfășurat: de la istoria
viței-de-vie, la aspectele medico-sociale ale consumului de alcool. A inclus
aici imagini cu diverși pacienți, consumatori cronici de alcool, adăugând
comentarii despre patologiile asociate.
Cu
toate că dorea să realizeze un substitut al religiei cu rațiunea, știința,
acest pionier al fizicii medicale avea o latura altruistă, a arătat prof. dr.
Dana Baran. Pe vremea când bibliotecile nu le puteau asigura studenților
mediciniști cărțile, Constantin Thiron le punea la dispoziție biblioteca sa
privată. Avea casa deschisă pentru toți studenții, încurajând studiul,
cercetarea.
Cercetătorul
științific Marius Rotar a adunat variate texte ale lui Constantin Thiron, luări
de poziție ale acestuia, dar și comentarii împotriva lui, pentru a oferi
cititorului posibilitatea de a-l vizualiza din multiple perspective pe acest
personaj eponim controversat, închegându-le, ulterior, în această antologie. „O
discuție despre Constantin Thiron este o discuție despre autenticitate”,
menționează autorul. Tot el ne-a dezvăluit că medicul a vrut să fie înmormântat
fără preot, iar la 56 de ani a dezvoltat o atitudine antireligioasă, avându-l
drept adversar de necontestat pe A. C. Cuza.
Lansarea
de carte s-a încheiat într-o manieră plăcută, oferind posibilitatea de a vizita
expoziția organizată în spațiul muzeului, prin comentarii pro și contra legate
de tema și subiectele prezentate. Pentru că a recunoaște meritele și efortul
depus în scrierea și promovarea acestei cărți nu înseamnă a împărtăși întru
totul concepția și ideile autorului despre viață, sunt fericită că am avut
ocazia de a-mi îmbogăți cunoștințele despre viața medicilor de altădată.
