Când vine vorba despre diseminarea de informaţii false, situaţia devine îngrijorătoare în mass-media online, foarte la modă acum și foarte ușor de folosit pentru (dez)informare. Dar ce te faci, ca pacient, atunci când cel care postează sfaturi medicale online nu este medic, ci scrie din „impresii personale” sau după „studiile” făcute cu „Dr. House” sau la „Chicago Hope”? Bunul-simţ ar trebui să-ţi spună să fugi de astfel de  sfaturi binevoitoare. 

Din păcate, acest minim bun-simţ nu funcţionează la mulţi oameni care nu pot discerne între un influencer cu sindromul Dunning-Kruger (crede că știe, dar habar nu are de subiect) și o persoană care are într-adevăr studii medicale. Din cauza lipsei de educaţie, dar și a spiritului de frondă la adresa autorităţilor (care au și ele partea lor de vină) s-a ajuns în situaţia în care cititorii din online nu fac diferenţa între informaţiile reale și minciuni.

 În ultimii ani, în Franţa s-au înregistrat mai multe decese ale unor pacienţi care au fost sfătuiţi de unii „specialiști” să nu mai urmeze tratamentele medicale clasice, ci altele, revoluţionare, precum „cura de apă” sau „cura de înfometare”, care ar omorî celulele canceroase, „cura cu lămâi (îngheţate)” pentru a scăpa de diabet etc. Este de înţeles ca un pacient cu o boală gravă să-și piardă raţiunea și să caute leacuri minune, dar nu este normal ca șarlatanii să profite de pe urma acestei slăbiciuni.

Legătura dintre educaţie și cunoștinţele medicale

Pentru a dovedi influenţa nefastă a acestor pseudoinformaţii medicale postate pe reţetele sociale în Franţa, Fundaţia Descartes, specializată în probleme legate de informare și dezinformare, și-a propus să „identifice convingerile și comportamentele informaţionale ale francezilor care sunt legate de nivelul lor de cunoștinţe privind sănătatea, precum și de refuzul vaccinului și renunţarea la tratament medical”. 

Fundaţia a realizat un parteneriat cu Academia Medicală, iar pentru acest studiu au fost chestionaţi 4.000 de francezi. Scopul a fost acela de a stabili în cifre legătura dintre sursele lor de informare medicală și cunoștinţele lor reale de sănătate, precum și comportamente de tipul refuzului vaccinărilor și refuzului/renunţării la tratamentul medical convenţional. Potrivit acestui studiu, pacienţii care merg la un medic de familie au un nivel mai bun de cunoștinţe privind sănătatea decât ceilalţi.  

În schimb, cei care preferă reţelele sociale, YouTube-ul sau grupurile de mesagerie precum WhatsApp pentru informaţii medicale au un nivel mai scăzut de cunoștinţe medicale. Mai mult, cu cât respondenţii au fost mai sensibili la terapiile alternative, precum și la „convingerile paranormale și New Age”, cu atât nivelul lor de cunoștinţe privind sănătatea este mai scăzut.

Fundaţia Descartes consideră că „aceste sensibilităţi la terapii alternative și ezoterism sunt corelate între ele și constituie în mod vizibil un teren de reproducere a credinţelor favorabile acceptării și dezvoltării concepţiilor medicale eronate”. Cei care au obiceiul de a-și lua informaţii despre subiecte de sănătate de pe YouTube au un risc de 2,9 ori mai mare decât alţii de a renunţa la tratament medical în favoarea unei terapii alternative. Cei care obţin informaţii în primul rând prin TikTok au un risc dublu de a refuza un vaccin pentru ei înșiși sau pentru copilul lor (în cazul vaccinului COVID situaţia e și mai gravă).

Altă situaţie îngrijorătoare

Tot în Franţa a fost înregistrată o situaţie îngrijorătoare: un medic a fost atacat verbal și ameninţat pe fostul Twitter de un influencer! În timpul pandemiei, rapperul francez Booba (un ilustru necunoscut făcut celebru de mass-media online) scria despre efectele adverse (leucemie, sterilitate la a treia generaţie etc.) și așa-zisele morţi subite provocate de vaccinurile anti-COVID: „Îmi asum riscul... Știu că spun adevărul. Deschideţi ochii, e acum sau niciodată”.

Dr. Jérôme Barrière, medic oncolog din Cagnes-sur-Mer, l-a provocat pe Booba scriind: „Nu credeţi că ar trebui să aveţi o anumită rezervă înainte de a vă exprima părerea asupra unui subiect pe care nu îl înţelegeţi? Vă mulţumesc anticipat. Salutări!”. Totodată, i-a cerut și dovezi medicale pentru cele afirmate. La finalul acestui dialog, rapperul l-a ameninţat și insultat pe doctor, făcându-l „asasin”. La rândul lor, cele șase milioane de urmăritori ai rapperului (așa-cunoscuţii proști utili) l-au insultat și atacat verbal pe medic pentru „obrăznicia” de a cere date medicale care să confirme afirmaţiile rapperului.

Diseminarea de informaţii false trebuie sancţionată

În Franţa, în această lună, se va discuta în Senat despre reintroducerea unor pedepse împotriva celor care promovează abandonul sau abţinerea de la aplicarea „unui tratament medical terapeutic sau profilactic, atunci când este contrar datelor dobândite din știinţă și prezentate ca benefice”. De aceea, mai multe societăţi 
medicale trag un semnal de alarmă, spunând că este timpul să „punem capăt răspândirii nepedepsite a informaţiilor medicale false”, în special pe reţelele sociale.

Dar în ţările civilizate autorităţile medicale iau măsuri și împotriva medicilor care promovează idei nemedicale. Ne amintim de Andrew Jeremy Wakefield, cel care a manipulat datele medicale și a susţinut ca vaccinul ROR produce autism. Doctorul a fost exclus pe viaţă din CMG (British General Medical Council), pierzând astfel dreptul de a mai profesa ca medic. Nu este singurul penalizat în Marea Britanie pentru astfel de denaturări: dr. Sarah Myhill și-a pierdut dreptul de a mai profesa ca medic din cauza dezinformărilor promovate în pandemie.

Și în Franţa avem deja câţiva medici cărora li s-a retras temporar dreptul de a mai profesa, întrucât au promovat idei anti-vaccin, fără dovezi știinţifice: psihiatra Martine Wonner (cunoscută ca „muza antivaxxerilor”), prof. dr. Henri Joyeux (chirurg specializat în chirurgie oncologică) etc. 
Mă întreb când vom avea și la noi astfel de sancţiuni (pentru că avem și noi astfel de influenceri și medici).