Newsflash
Știri

Cât de benignă este injuria renală acută?

de Dr. Mădălina Badea - apr. 3 2020
Cât de benignă este  injuria renală acută?

Injuria renală acută (IRA), o entitate anterior considerată benignă, promovează carcinogeneza renală, în special în forma sa papilară renală, printr-o secvenţă clasică desfășurată pe termen lung de tip adenom-carcinom.

Această descoperire este utilă clinicianului în scopul prevenţiei primare și urmăririi pacienţilor aflaţi la risc.

Injuria renala acutaImplicarea în carcinogeză a injuriei tisulare renale apărută într-un context cronic a fost dovedită prin studii anterioare. Însă rolul injuriei tisulare acute în acest proces nu este cert dovedit la momentul actual.

Teoria care susţine această idee privește procesul de regenerare tisulară indus consecutiv leziunilor celulare, care implică mitoze și poliploidizare, cu alterarea funcţiei celulare și posibilitatea de dezvoltare a celulelor canceroase.

Testarea acestei ipoteze este mai ușor de realizat în cazul rinichilor decât al altor organe, datorită supravieţuirii pe termen lung a acestor pacienţi după remiterea episodului acut. Această teorie, privind în special legătura dintre IRA indusă prin fenomenul de ischemie-reperfuzie și riscul de a dezvolta o anumită formă de cancer renal a fost testată de o echipă multicentrică, rezultatele studiului fiind publicate în Science Translational Medicine*.

Apariţia și recurenţa cancerului renal papilar

Prin analizarea bazelor de date italiene și daneze s-a observat că incidenţa IRA, cu cel puţin un an înainte de diagnosticarea cancerului renal, a fost mai mare decât cea raportată în populaţia generală. O altă observaţie importantă desprinsă dintr-un studiu unicentric arată că IRA crește riscul de a dezvolta cancer renal de tip papilar, mai ales subtipul 2.

Rezecţia chirurgicală a formelor localizate de cancer renal se asociază cu un risc mai mare de IRA din cauza clampării intraoperatorii a arterei renale, reducerii masei de parenchim renal, hipotensiunii arteriale intraoperatorii și scăderii presiunii de perfuzie renală.

Prin analiza datelor rezultate din studiul unicentric menţionat anterior s-a observat că recurenţa cancerului renal papilar a fost semnificativ mai mare la pacienţii care au experimentat IRA postoperator.

Ideea că IRA reprezintă un factor de risc necunoscut anterior pentru recurenţa cancerului renal papilar a fost susţinută de rezultatele unui studiu multicentric italian, ce a urmărit pe o perioadă de patru ani pacienţii care au efectuat nefrectomii parţiale pentru formaţiuni tumorale renale.

Stimularea căilor de proliferare celulară

Urmărind evoluţia animalelor de laborator la care a fost indusă IRA unilateral s-a observat că există o relaţie liniară și dependentă de timp între acest eveniment acut și apariţia adenoamelor renale, iniţial, și a cancerului renal papilar, ulterior. Acest fenomen are loc prin activarea unor căi ce stimulează creșterea celulară, diferite în funcţie de subtipul neoplazic.

În ceea ce privește subtipul 2 de cancer papilar renal, apariţia sa este favorizată de activarea exagerată a genei NOTCH1 la nivelul celulelor epiteliale tubulare renale. Procesul este accelerat de apariţia IRA, atât la șoareci, cât și la oameni, ceea ce promovează proliferarea celulelor progenitoare renale și mitoza aberantă.

Există o relaţie indirectă între cantitatea de proteină NOTCH1 exprimată și prog­nostic în această formă de cancer. S-a observat că la șoareci o singură celulă progenitoare renală stă la baza expansiunii clonale, existând similitudini între aceasta și celula umană care stă la originea cancerului papilar renal.


Notă autor:

*https://stm.sciencemag.org/content/12/536/eaaw6003

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe