Liderii
internaţionali (şefi de state, miniştri de externe, ai sănătăţii etc.) s-au
reunit la New York în perioada 19–20 septembrie a.c., la a 66-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Agenda de dezbateri a cuprins o serie de subiecte „fierbinţi“, printre care cea
mai gravă foamete din ultimii 60 de ani, din Cornul Africii şi amploarea
bolilor netransmisibile în ţările în curs de dezvoltare. Aceasta a fost a doua
reuniune dedicată vreodată de ONU unor chestiuni din domeniul sănătăţii, prima
având loc în 2002, când s-a discutat despre HIV/SIDA.
Un nou raport OMS oferă informaţii despre
situaţia bolilor netransmisibile în 193 de ţări, cu detalii asupra proporţiei
deceselor prin aceste boli, despre prevalenţa, tendinţele factorilor de risc
metabolic (colesterol, TA, indexul de masă corporală, glicemie), alături de
date privind capacitatea ţărilor de a aborda aceste afecţiuni. Bolile
netransmisibile constituie cauza majoră de deces în lume – 36 de milioane de
persoane în 2008, din care 48% boli cardiovasculare, 21% cancere, 12% boli
respiratorii cronice, 3% diabet. Peste 9 milioane din totalul deceselor
atribuite bolilor netransmisibile au survenit înainte de vârsta de 60 de ani,
90% din ele în ţări cu venituri mici sau medii.
În 2008, situaţia în România, era, potrivit
raportului, următoarea: rata deceselor prin boli netransmisibile 788,7‰oo (bărbaţi) şi 483‰oo (femei); prin
cancere – 188,9‰oo (B) şi 483‰oo (F); prin boli cronice respiratorii – 30,1‰oo (B) şi 100‰oo (F);
prin boli cardiovasculare şi diabet – 476,9‰oo (B),
respectiv 322,5‰oo (F). Prevalenţa estimată pentru factorii de
risc comportamentali a fost: fumatul zilnic – 27,8% (38,6 – B şi 17,7 – F), iar
pentru inactivitatea fizică – 39,9% (31,2 – B, 47,9 – F); pentru factorii de
risc metabolic: HTA – 49,1%; supraponderalitate – 51%; obezitate 19,1%,
hipercolesterolemie – 47,1%.
Bolile netransmisibile sunt una din ameninţările
importante la adresa dezvoltării economice mondiale. Se estimează că, peste 15
ani, ele vor costa ţările cu venituri mici şi mijlocii 7 trilioane de dolari.
Studiul OMS prevede ajutarea ţărilor cu venituri mici şi mijlocii să identifice
intervenţiile ieftine care pot scădea amploarea bolilor netransmisibile şi
reduce povara economică. Intervenţiile trebuie să fie înalt cost-eficiente, cu
dovezi puternice că pot preveni bolile şi salva vieţi. Lista include măsuri
care ţintesc populaţia ca un întreg, precum accizele la tutun şi alcool,
locurile de muncă şi publice fără fumat, informaţii despre sănătate şi
avertismente şi campanii pentru reducerea conţinutului de sare şi pentru înlocuirea
grăsimilor trans cu grăsimi
polinesaturate, cu programe de conştientizare privind alimentaţia şi
activitatea fizică. Alte tactici ţintesc individual, incluzând screeningul,
consilierea şi terapia medicamentoasă pentru persoanele cu risc înalt de boli
cardiovasculare, screeningul pentru cancerul cervical, imunizarea împotriva
hepatitei B pentru prevenirea cancerului hepatic.
OMS a monitorizat progresele de-a lungul
unui deceniu în 38 de ţări care au făcut paşi în abordarea bolilor
cardiovasculare la nivel populaţional şi individual: toate au înregistrat o scădere
substanţială a expunerii la risc, incidenţei bolii şi deceselor.
Furnizarea accesului la intervenţiile
destinate populaţiei în ţările cu venituri mici şi mijlocii va costa două
miliarde de dolari anual, iar la cele la nivel individual, 10 miliarde de
dolari/an. Ţările cu venituri mari cheltuiesc patru trilioane de dolari anual în
sănătate, din care SUA – două trilioane. Multe ţări au adoptat deja aceste
abordări şi au obţinut o reducere marcată în incidenţa bolilor şi mortalitate.
OMS
salută adoptarea, la 19 septembrie a.c., de către Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite, la New York, a declaraţiei
politice privind prevenţia şi controlul bolilor netransmisibile. Guvernele
au fost de acord cu privire la necesitatea ţintelor globale pentru
monitorizarea acestor boli şi a factorilor de risc precum consumul de alcool,
alimentaţia nesănătoasă, lipsa activităţii fizice şi abuzul de alcool. Adunarea
a cerut OMS să dezvolte un cadru pentru monitorizarea progresului la nivel
mondial şi să pregătească, până la sfârşitul anului viitor, recomandări pentru
un set de ţinte globale, de monitorizare a tendinţelor şi evaluare a
progresului în toate ţările pentru a reduce amploarea suferinţei, a dizabilităţii
şi a morţii premature datorate acestor boli. Liderii mondiali s-au angajat la
eforturi mari pentru prevenirea şi tratamentul bolilor netransmisibile şi îmbunătătţirea
îngrijirilor de sănătate, incluzând un acces mai bun la medicamente vitale.
Succesul va depinde de angajamentul sectoarelor non-sanitare, precum finanţe,
agricultură, transport, dezvoltare urbană şi comerţ. Guvernele vor integra
politicile de reducere a bolilor netransmisibile în procesele de planificare
din sănătate şi în agendele naţionale de dezvoltare. Declaraţia este un semnal
clar că liderii mondiali cunosc impactul devastator al bolilor netransmisibile în
întreaga lume şi se angajează să îl reducă.
În numărul viitor vom publica un articol pe
această temă, sub semnătura dlui prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedinte de onoare
al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
