Newsflash

Dr. Marinela van den HEUVEL-OLĂROIU


Cercul albastru, simbol global al diabetului

Cercul albastru reprezintă simbolul global al diabetului. Anul trecut, de ziua mondială dedicată acestei afecţiuni, au fost iluminate în albastru mai mult de 900 de monumente şi clădiri din 83 de ţări. Despre situaţia României în prevenţia şi gestionarea acestei maladii a omului modern, ne scrie dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, la rubrica Jurnalul unui medic cosmopolit.


Sindromul Vietnam

În Războiul din Vietnam s-au folosit de trei ori mai multe bombe decât în al Doilea Război Mondial. Pentru a distruge vegetaţia şi a mări vizibilitatea, americanii au aruncat, timp de zece ani, tone de erbicide exfoliante (un amestec de cherosen, diesel şi dioxină), cunoscute sub numele de agent orange.

Dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu scrie la rubrica „Jurnalul unui medic cosmopolit“ despre sindromul provocat de agentul orange şi despre urmările pe termen lung ale războiului. 

Romanele de dragoste şi viaţa sexuală

   Cele mai multe romane se citesc în perioada de vacanţă: bărbaţii citesc mai mult romane cu suspans, iar femeile citesc cu precădere romane „de dragoste“ (cu variante de la poveşti romanţate la genurile mai erotice cu suspans paranormal, medical, religios, latino-american, homosexualitate…). Oferta de pe piaţă este imensă şi în unele ţări vestice romanele „de dragoste“ reprezintă mai mult de jumătate din ceea ce se publică în genul ficţiune. Din anchete se ştie că adevăraţii fani ai acestui gen citesc în jur de 30 de asemenea romane pe lună… Multe din romane oferă clişee de genul: o femeie întâlneşte un (super)bărbat căruia îi cade repede în braţe, viaţa sexuală este intensă şi cu orgasme multiple şi se soldează în scurt timp cu gravidităţi fericite şi cu naşterea mai multor copii, care nu fac decât să întărească relaţia dintre parteneri. (...)
 

Protecţia animalelor de laborator

   Desconsiderate de-a lungul secolelor, animalele şi-au găsit, in ultimele decenii, admiratori, apărători şi chiar… reprezentanţi politici. Asupra sorţii animalelor de laborator se pronunţă dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, la rubrica Jurnalul unui medic cosmopolit. (...)

 

Boala Parkinson şi mersul pe bicicletă

   Alături de lalele, saboţi şi mori de vânt, bicicleta este unul dintre simbolurile societăţii olandeze. Cele mai multe şi mai variate biciclete din lume, peste 18 milioane, se află în Olanda, iar vânzările de biciclete noi, dar şi second-hand, cresc de la an la an. Mersul pe bicicletă se învaţă din copilărie şi fiecare familie are cel puţin o bicicletă. Aceasta este folosită de toate păturile sociale şi încă mai pot fi văzuţi înalţi funcţionari de stat care vin la birou pedalând... Numeroase instituţii au biciclete de serviciu şi oferă angajaţilor asemenea mijloace de deplasare la preţ redus sau gratis, ca prime sau cadou. (...)

Un oftalmolog, eroul naţional al Filipinelor

   Despre José Rizal, medic oftalmolog, pasionat de pictură, filosofie, limbi străine, explorator şi colecţionar, devenit erou naţional şi părintele independenţei statului Filipine, aflăm de la dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, la rubrica „Jurnalul unui medic cosmopolit“. (...)

Anul Tigrului şi… sănătatea

   Anul 2010 a fost declarat de europeni anul combaterii sărăciei, al biodiversităţii şi al prevenirii dezastrelor. Conform zodiacului chinezesc, este anul Tigrului de metal, mai precis anul 4707. Persoanele născute în anii tigrilor (Tigrul de metal, de foc, de lemn, sau de pământ) ar avea calităţi speciale: energice, sensibile, dinamice, revoluţionare, nobile, eroice, dispuse să meargă până la capăt „totul sau nimic’“ şi capabile să se adapteze uşor la schimbări etc. Pe listele de persoane cunoscute/născute „tigri“ se află foşti preşedinţi (Charles de Gaulle), marele Ludwig van Beethoven şi îndrăzneţul Marco Polo, alături de o mulţime de actori, cântăreţi, cabaretieri, prezentatori şi fotomodele. Paradoxal, medicii născuţi tigri au făcut de-a lungul anilor mai puţină impresie şi sunt mai puţin menţionaţi pe liste. În schimb, psihologii apar frecvent, să amintim doar pe ultimul şi cel mai mediatizat, dr. Phil. (...)

„Spin doctors“ sau „creatorii de adevăruri“

    După războaiele persice (500–449 î.Hr.), Grecia antică iese din izolare, iar avântul economic creşte nevoia de învăţământ tehnic şi soluţii practice cât mai aproape de necesităţile individului. Pe lângă scepticism şi materialism apare sofismul, un curent filosofic dispus să relativeze adevărul şi normele rigide de „bun şi rău“ şi să răspândească cunoştinţele. Sofiştii erau consideraţi „învăţaţi“ sau „experţi“ în matematică, literatură, filosofie, drept, politică şi retorică. În a doua jumătate a secolului al V-lea î.Hr., aceşti „cunoscători de materii“ călătoreau din oraş în oraş pentru a-şi răspândi cunoştinţele enciclopedice. (...)

Art Basel 2010

    Basilia, numele unui fort al soldaţilor Imperiului Roman, a fost atestat documentar în 374 d.Hr. Câteva secole mai târziu, este distrus de invazia hunilor, dar va renaşte din cenuşă şi va deveni o importantă aşezare episcopală şi comercială. Episcopul Heinrich al II-lea van Thun construieşte, în 1225, primul pod peste Rin, fapt ce va încuraja dezvoltarea oraşului. În urma disputelor cu habsburgii, Basel se va alătura din secolul al 15-lea confederaţiei statelor helvetice şi se va transforma într-un centru al umanismului şi al culturii. Episcopi, filosofi, nobili şi notabili stabiliţi sau în trecere prin oraş au stimulat dezvoltarea tipăriturilor, a ideilor şi a comerţului în regiune. Papa Pius al II-lea a sprijinit, în 1459, înfiinţarea, în acest loc, a primei universităţi elveţiene. Biblioteca Universităţii din Basel se poate mândri şi în ziua de azi cu o foarte bogată colecţie de manuscrise de la cei care au venit să predea, printre care Erasmus şi Paracelsus. Clădirile istorice domină centrul oraşului şi dintre ele cele mai cunoscute sunt Munsterkerk, Catedrala protestantă a cărei construcţie a fost începută în 1010 şi sediul primăriei. (...)

Cât suntem de citiţi, cât suntem citaţi?

    Într-un articol publicat în 2005 în „Viaţa medicală“, la rubrica Jurnalul unui medic cosmopolit, comentam un studiu despre scăderea productivităţii ştiinţifice a UE faţă de SUA după aderarea ultimelor state membre. Studiul publica o analiză bibliometrică pe o perioadă de zece ani (1994–2004) a celor mai importante domenii ştiinţifice: Biologia generală şi moleculară, Biochimia, Medicina clinică, Imunologia, Microbiologia, Genetica, Psihiatria/Psihologia,Farmacologia/Toxicologia ş.a.Numărul total al articolelor publicate de cercetătorii români era de patru ori mai mic decât cel al autorilor din Turcia şi Bulgaria şi de opt ori mai mic decât al celor din Croaţia. (...)

„Superbacteria“ ESBL

  (...) Bacteriile ESBL (sau Extended Spectrum Beta-Lactamase) produc un grup de enzime capabile să hidrolizeze şi astfel să inactiveze antibiotioce din categoria cefalosporinelor şi penicilinelor. Enzimele ESBL sunt produse de bacterii Gram negative, care în mare parte se regăsesc în flora normală de la nivel intestinal– enterobacterii–, precum Klebsiella pneumoniae, E. coli. Dacă până nu cu mult timp în urmă doar în jur de 1% din aceste bacterii erau ESBL pozitive, astăzi, mai ales în spitale, proporţia este de peste 10%. (...)
 

Virusul din Rift Valley

   Ca urmare a activităţii tectonice, a apărut acum câteva milioane de ani ceea ce în secolul al XIX-lea un explorator britanic a denumit The Great Rift Valley. Pe o lungime de 6.000 km, de la nord la sus, din Liban şi până în nordul Mozambicului, a luat naştere, prin confruntarea plăcilor tectonice, un ţinut cu văi largi, aride şi dezolante sau presărate cu râuri şi lacuri, străjuite de dealuri şi de zeci de cratere de vulcani, unele cu înălţime de peste 2.500 m. Astăzi, termenul de Rift Valley se referă cel mai adesea la Africa de Est şi la ţinuturile din jurul marilor lacuri, dintre care lacul Tanganica (cel mai adânc lac din lume: 1.470 m) şi lacul Victoria (al doilea lac ca mărime cu apă dulce din lume, considerat şi unul dintre izvoarele Nilului). (...)

Căutare Avansată

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe