Newsflash

Conf. dr. Manole COJOCARU


Sindromul antifosfolipidic la copil

de Conf. dr. Manole COJOCARU - oct. 22, 2010

   Sindromul antifosfolipidic este un sindrom clinic şi biologic destul de puţin cunoscut şi din aceste motive subdiagnosticat de cele cele mai multe ori de medicul practician. Pe plan internaţional s-au depus eforturi pentru a îmbunătăţi diagnosticul şi tratamentul, deşi rămân o serie de probleme nerezolvate, pe de o parte, ca urmare a lipsei unor studii epidemiologice prospective, iar pe de altă parte, ca urmare a lipsei standardizării testelor de diagnostic. (...)

Markeri biologici în miozita autoimună

de Conf. dr. Manole COJOCARU - iul. 23, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Restricţiile de dietă şi funcţia imună

de Conf. dr. Manole COJOCARU - iul. 9, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Boli endocrine autoimmune

de Conf. dr. Manole COJOCARU - iul. 2, 2010

   Trăsăturile generale ale bolilor autoimune endocrine se înscriu în tabloul general al modificărilor întâlnite în autoimunitate, specific fiind atacul imun asupra glandelor endocrine. Acestea sunt, de obicei, distruse, consecutiv apărând deficienţele hormonale. De departe, cele mai frecvente tulburări autoimune endocrine sunt diabetul zaharat tip 1 (juvenil) şi boala tiroidiană autoimună, ambele determinate de infiltrarea limfocitară a pancreasului, respectiv a tiroidei, ce duce la distrugerea glandei. (...)

Alcoolul, sensibilitatea la insulină şi diabetul zaharat

de Conf. dr. Manole COJOCARU - iun. 4, 2010

   Relaţia dintre consumul de alcool şi rezistenţa la insulină se traduce printr-o curbă în formă de „U“. Rezistenţa la insulină este minimă la subiecţii cu un consum regulat moderat de alcool şi creşte la subiecţii alcoolici şi la cei abstinenţi. Aceste efecte metabolice favorabile asupra sensibilităţii la insulină ale consumului moderat de alcool pot explica reducerea semnificativă a apariţiei diabetului zaharat de tip 2 şi a riscului de complicaţii cardiovasculare, raportată de numeroase studii epidemiologice. Totuşi, consumul de alcool ar putea să crească riscul global de hipoglicemie, atât à jeun cât şi postprandial. (...)

Imunitatea mediată celular în diabetul zaharat

de Conf. dr. Manole COJOCARU - apr. 30, 2010

   Inaintea terapiei cu insulină şi antibiotice, infecţiile erau o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate in diabetul zaharat. Deşi este controversat, dacă pacienţii cu diabet zaharat bine controlaţi metabolic prezintă o incidenţă crescută a infecţiilor, acestea continuă să fie o cauză obişnuită a instabilităţii clinice şi un factor frecvent de precipitare a cetoacidozei. Infecţiile la pacienţii cu diabet zaharat par să fie mai severe şi mai prelungite. Avand in vedere recenta explozie de informaţii privind caracterizarea morfofuncţională a celulelor participante, secreţia de citokine, rolul macrofagului şi cooperarea tuturor acestor factori in procesele patologice, aprofundarea mecanismelor implicate in patogenia diabetului zaharat de tip 1 se constituie intr-o vastă incursiune in sfera imunopatologiei moderne. (...)

GLICOZURIA ŞI CETONURIA

de Conf. dr. Manole COJOCARU - apr. 16, 2010

  Cercetarea glicozuriei şi a cetonuriei cu ajutorul strip-ului reactiv (bandeletei urinare) este un gest simplu, rapid şi puţin costisitor în laboratorul clinic. Dacă punerea în evidenţă a unei glicozurii poate să releve un diabet zaharat, ceea ce se va confirma prin asocierea unei hiperglicemii, o glicozurie normoglicemică poate fi dovada unei nefropatii (sindromul Toni-Fanconi-Debré), care va orienta către originea toxică, în special prin metale grele (cadmiu).
  Glicozuria apare când glicemia este superioară pragului de eliminare renală a glucozei, care este normal de 10 mmol/l (1,8 g/l).
  Cetonuria este definită de prezenţa de corpi cetonici în urină (acid acetilacetic, acid beta-hidroxibutiric, acetonă). Pentru a fi valide, determinările trebuie să fie efectuate pe urina proaspătă, à jeun. (...)

 

Pancreasul exocrin şi autoimunitatea

de Conf. dr. Manole COJOCARU - mar. 19, 2010

   S-a sugerat că autoimunitatea împotriva pancreasului exocrin ar fi implicată în patogenia diabetului zaharat tip 1 (DZ1). În fapt, lezarea atât a pancreasului endocrin, cât şi a celui exocrin a fost semnalată în diabetul zaharat: pacienţii cu DZ1 şi pancreatită cronică nonalcoolică prezintă autoanticorpi împotriva pancreasului exocrin. La pacienţii cu pancreatită autoimună şi DZ1, s-a semnalat prezenţa autoanticorpilor împotriva antigenelor pancreasului exocrin (autoanticorpi împotriva citokeratinei, anhidrazei carbonice II şi lactoferinei). (...)

Diabetul zaharat tip 1 fulminant, o nouă entitate clinică

de Conf. dr. Manole COJOCARU - mar. 5, 2010

   Subtip al diabetului zaharat tip 1 (DZ1) descris recent, DZ1 fulminant se caracterizează printr-un proces de distrugere a celulelor şi o evoluţie a hiperglicemiei şi a cetoacidozei extrem de rapide. Patogenia nu este complet elucidată încă, dar a fost sugerată implicarea atât a predispoziţiei genetice (HLA), cât şi a unor virusuri. (...)

Autoimunitatea antipancreas în diabetul zaharat (II)

de Conf. dr. Manole COJOCARU - feb. 5, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Autoimunitatea antipancreas în diabetul zaharat (I)

de Conf. dr. Manole COJOCARU - ian. 29, 2010

În 1994, OMS recunoştea diabetul zaharat (DZ) ca problemă de sănătate publică atingând proporţii epidemice. DZ cuprinde un grup complex de boli metabolice, manifeste prin tulburarea majoră a metabolismului carbohidraţilor, proteinelor şi lipidelor. Hiperglicemia este trăsătura principală a bolii şi punctul central al diagnosticului. Autoimunitatea precede diabetul zaharat tip 1 clinic, iar semne ale răspunsului autoimun sunt markeri ai apariţiei diabetului zaharat. (...)

Autoanticorpii şi boala Alzheimer

de Conf. dr. Manole COJOCARU - dec. 18, 2009

Chiar dacă etiopatogenia bolii Alzheimer rămâne în continuare neelucidată, sunt numeroase ipotezele de studiu al posibililor factori implicaţi în apariţia modificărilor patologice specifice. Una dintre direcţiile de cercetare vizează autoimunitatea şi posibila utilizare a diverşilor markeri autoimuni în diagnosticul bolii. Până la acest moment, deşi au fost puşi în evidenţă numeroşi autoanticorpi, niciunul nu poate fi utilizat în scop diagnostic, nefiind specifici pentru boala Alzheimer. În cele ce urmează, ne-am propus o trecere în revistă a celor mai importaţi dintre autoanticorpii studiaţi, la nivel internaţional, în relaţie cu această patologie, tot mai frecventă odată cu îmbătrânirea populaţiei. (...)

Căutare Avansată

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe