Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Efectul nociv al radiaţiilor ultraviolete asupra sănătăţii ochilor

Viața Medicală
Dr. Luminiţa TEODORESCU vineri, 5 iulie 2013
   Radiaţiile ultraviolete (UV) sunt radiaţii electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiaţia din spectrul vizibil, percepută de ochi. Spectrul razelor ultraviolete are lungimi de undă de până la 380–400 nm. Ele sunt cauza celor mai multe leziuni oculare din spectrul radiaţiilor luminoase.
   Ozonul din atmosferă filtrează majoritatea radiaţiilor cu lungime de undă sub 290 nm. Deteriorarea acestui strat face să venim în contact cu o cantitate mai mare de raze UV decât în trecut. Între 1 şi 3% din razele UV ajung totuşi la nivelul solului.
   Studii recente arată că, în timpul unei zile de vară, cantitatea de UV este dublă în intervalele orare 8–10 şi 14–16. Expunerea de scurtă durată la soare rareori cauzează leziuni oculare. În timpul expunerii prelungite la soare, pe cornee ajung radiaţii UV în cantităţi mai mari şi provoacă leziuni ale primului strat de celule.
   Corneea este prima structură a suprafeţei anterioare a ochiului şi este transparentă. Ea absoarbe cea mai mare parte a razelor UV. Efectele nocive asupra corneei sunt cumulative; uneori se poate produce chiar arsură corneeană sau fotocheratită, care se manifestă cu dureri accentuate şi scăderea temporară a vederii. Aşa se întâmplă în timpul eclipselor de soare, când oamenii privesc mai mult spre soare, lângă suprafaţa apei sau iarna, când zăpada reflectă 80% din radiaţia UV şi, practic, expunerea aproape că se dublează.
   În ariile geografice cu mult soare, expunerea prelungită poate cauza leziuni cronice pe suprafaţa conjunctivei, primul strat al suprafeţei ochiului situat în jurul corneei, care acoperă suprafaţa ochiului şi faţa internă a pleoapelor. Aceste leziuni sunt: pinguecula (depozit alb-gălbui pe conjunctivă), pterigionul (ţesut inflamator care pleacă din conjunctivă şi acoperă treptat corneea) sau chiar tumori ale conjunctivei (carcinom epidermoid).
   Şi radiaţiile UV provenite din surse artificiale pot provoca arsuri pe suprafaţa ochiului: expunerea prelungită la solar, lămpi fotografice, lămpi cu halogen, procedurile de sudură.
   Deşi radiaţiile UVB (cu lungime de undă de 320 nm) sunt absorbite în marea lor majoritate de structurile anterioare ale ochiului (cornee şi umoare apoasă), o mică parte atinge suprafaţa anterioară a cristalinului şi produce leziuni.
   Cristalinul este o componentă a ochiului situată în spatele irisului, transparentă, cu forma unei lentile biconvexe. Rolul principal al cristalinului este de a concentra radiaţiile luminoase pe retină, unde se găsesc celulele vizuale. Deşi procesele regenerative sunt active în primele straturi ale cristalinului şi oferă protecţie, în profunzimea cristalinului aceste mecanisme lipsesc.
   Radiaţiile UVA (cu lungime de undă între 320 şi 400 nm) pătrund şi mai profund decât UVB, intervin în procesele oxidative şi denaturează ireversibil proteinele şi lipidele membranare din cortexul profund şi nucleul cristalinian. Proteinele cristaliniene devin insolubile şi cristalinul îşi pierde transparenţa şi apare cataracta. Cel puţin 10% din cataracte sunt atribuite efectului nociv al razelor UV.
   Radiaţia solară intensă este toxică şi pentru retină. Retina este o structură oculară formată din mai multe straturi, printre care cel al celulelor vizuale (fotoreceptorii). Stratul celulelor vizuale este apărat de epiteliul pigmentar, un strat de celule care conţin melanină, vitamina E, substanţe carotenoide (zeaxantină, luteină). Acest strat creează un ecran fotoprotector pentru celulele vizuale.
   Copiii şi tinerii sunt mai expuşi la efectele nocive ale UV, mai ales pentru că petrec mai mult timp în aer liber. Cristalinul acestora poate fi traversat de radiaţii luminoase (350–400 nm) şi astfel ajunge pe retină o cantitate mai mare de radiaţii, inclusiv UV. Aproximativ jumătate din expunerea pentru toată viaţa la UV are loc până la vârsta de 18 ani. De aceea, este bine ca ei să poarte şepci sau pălării cu boruri largi în zilele însorite, pentru a reduce expunerea.
   Cu vârsta, cristalinul devine mai galben. La adult, cristalinul absoarbe 100% din radiaţiile sub 400 nm şi radiaţiile UV nu ajung pe retină decât în cantitate foarte mică.
   Radiaţiile luminoase cuprind şi radiaţiile albastre, aşa-numitele radiaţii cu energie ridicată. Lumina albastră este produsă de becuri economice, televizoare, computere, tablete, telefoane mobile, care sunt din ce în ce mai des utilizate. Ea este benefică pentru om dacă este utilizată în timpul zilei, dar nocivă, în special pentru retină, când este utilizată seara, înainte de culcare sau în timpul nopţii. Sub influenţa UV, a luminii albastre şi a deficitului de antioxidanţi şi vitamină C, în celulele epiteliului pigmentar se declanşează un proces fotooxidativ care lezează aceste celule şi apoi lezează şi fotoreceptorii. Procesul declanşează o afecţiune a maculei (zona centrală a retinei, care asigură vederea cea mai clară şi mai precisă) şi anume degenerescenţa maculară, în care acuitatea vizuală scade treptat şi ireversibil. Această afecţiune este pe primul loc între cauzele scăderii vederii la persoane peste 60 de ani. UVA sunt implicate în mecanismul patogenetic al acestei boli.
   Pleoapele au rolul de a proteja suprafaţa oculară. Pielea şi structurile componente ale pleoapelor sunt delicate şi pot fi afectate de expunerea la UV. Expunerea prelungită la soare poate fi cauza dezvoltării unor tumori maligne cutanate: carcinomul bazocelular, cel mai frecvent, care evoluează lent, dar se poate extinde la structurile oculare; carcinomul spinocelular; melanomul. Orice leziune pe pielea pleoapelor poate ridica suspiciunea unei tumori maligne. În astfel de situaţii, este indicat consultul la medicul specialist oftalmolog şi dermatolog. Melanomul intraocular este o tumoră malignă extrem de gravă, care se manifestă prin vedere neclară; uneori, se observă o pată mai închisă pe iris sau modificări ale formei pupilei.
   Toate aceste afecţiuni pot fi detectate în cursul unui examen oftalmologic care include şi examinarea fundului de ochi. De aceea, este recomandată efectuarea a cel puţin unui examen oftalmologic pe an.
   Este strict contraindicată purtarea ochelarilor de soare de provenienţă necunoscută („de tarabă“), care nu au marcaj sau dacă în certificatul însoţitor nu e specificat că lentilele au filtru UV. Lentila, care este doar închisă la culoare, fără să filtreze radiaţiile UV, determină midriază, mărirea pupilei şi, astfel, în ochi intră o cantitate mai mare de radiaţie luminoasă, inclusiv UV, care produce leziuni.
   Pentru a preveni aceste efecte nocive ale radiaţiilor UV asupra ochilor, sunt necesare reducerea expunerii la UV, o dietă echilibrată, bogată în substanţe antioxidante, şi aportul de suplimente care conţin substanţe antioxidante, atunci când procesul degenerativ al maculei s-a declanşat.
   Reducerea expunerii la UV presupune evitarea expunerii directe la soare în intervalul orar 8–16, mai ales vara, purtarea de pălării sau şepci, purtarea de ochelari cu lentile protectoare.
   Radiaţiile UV nu sunt vizibile şi nici nu dau senzaţia de căldură şi, de aceea, trebuie conştientizată necesitatea protecţiei. Aşa cum ne protejăm pielea cu creme protectoare în timpul expunerii excesive la soare, este necesar să purtăm lentile care filtrează radiaţiile UV, fie sub forma ochelarilor de soare, fie prin lentilele optice cu dioptrii cu protecţie UV. Ochelarii cu protecţie la UV sunt necesari şi pentru purtătorii de lentile de contact. Chiar dacă acestea sunt confecţionate dintr-un material cu filtru la UV, ele protejează doar o arie mică din suprafaţa ochiului. De asemenea, lentilele protectoare sunt necesare şi când stăm la umbră, chiar dacă radiaţiile UV sunt reduse în aceste zone; ele pot fi reflectate de suprafeţe.
   Există, la ora actuală, lentile heliomate de ultimă generaţie, care oferă şi cea mai bună protecţie UV, cu un factor de protecţie solară a ochilor (E-SPF) de 25 (adică ochii purtătorilor de ochelari sunt de 25 de ori mai protejaţi cu aceste lentile decât fără ele; excepţie face materialul Orma 1,5, la care E-SPF este 10). Ele absorb mai bine lumina ce provine din toate direcţiile, fiind mai sensibile la variaţiile de lumină. Cu alte cuvinte, sunt mai eficiente la lumina indirectă, reflectată de clădiri şi drumuri şi mai închise la culoare în zilele călduroase. De asemenea, oferă cea mai bună şi mai durabilă claritate a vederii şi se adaptează rapid condiţiilor de iluminare: sunt incolore în interior şi colorate în aer liber. Se pot confecţiona pe orice valoare de dioptrie şi există şi în variante de lentile subţiate. De asemenea, aceste lentile elimină zgârieturile, praful, murdăria, apa şi reflexiile supărătoare.
   Lentilele protectoare sunt recomandate la orice vârstă şi pot fi folosite zilnic, pe toată durata anului, dar şi în situaţii cu expunere evidentă: sporturi în aer liber, sporturi de iarnă, la plajă, pentru persoane care lucrează în aer liber etc. Dacă protecţia prin lentile este adecvată, riscurile efectelor nocive ale UV scad semnificativ.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.