La Palatul Parlamentului a avut loc recent, masa rotundă cu tema  „Îngrijire bazată pe valoare în sistemul de sănătate – o abordare integrată a serviciilor de sănătate, educație și sociale inspirată de sistemul belgian”. Conferința a fost organizată de Comisia pentru învățământ, știință și inovare, împreună cu Comisia pentru sănătate și Comisia de muncă, familie și protecție socială, în colaborare cu Ambasada Regatului Belgiei. 

Dezbaterea a vizat găsirea de soluții pentru o mai bună integrare a serviciilor medico-socio-educaționale în sistemul de sănătate, iar discuțiile au pornit de la nevoia simțită în societatea românească de a mări sprijinul oferit cetățenilor în ceea ce privește prevenirea cauzelor de risc medical. În acest context, Ioan Suru, directorul Centrului de Sănătate din Slatina-Timiș – o comună cu 3.000 de locuitori – a prezentat felul în care modelul de aplicare a principiilor mutualității, inspirat de sistemul belgian, a contribuit la îmbunătățirea stării de sănătate a populației din respectiva comunitate. 

El a explicat că Slatina-Timiș este înfrățită cu orașul belgian Geel din 1989, fapt ce a permis dezvoltarea unui parteneriat care a inclus, între altele, angajarea a două asistente medicale suplimentare în comună și reabilitarea Centrului de Sănătate. Potrivit lui, raportul de o asistentă medicală la o mie de locuitori s-a dovedit util și eficient în activități precum monitorizarea adecvată a nou-născuților și a femeilor însărcinate, monitorizarea bolilor cronice, programarea pacienților la asistență medicală specializată/spital.

Rezultate obținute

Astfel, potrivit lui, deși Slatina-Timiș se confruntă cu o povară crescută a bolilor care afectează o populație în vârstă în creștere rapidă (rata de creștere mai mare decât cea națională și județeană), rezultatele în ceea ce privește starea de sănătate sunt bune: mortalitatea generală spitalizată este pe o tendință descendentă, deși astfel de tendințe nu se regăsesc la nivel național sau județean. În plus, mortalitatea infantilă a fost eliminată, iar comuna consumă considerabil mai puține resurse din bugetul de sănătate, deoarece cel mai scump nivel de îngrijire – spitalul –, este cel mai puțin utilizat de pacienți.

 „Începând din anul 2001, nu mai avem mortalitate infantilă în comunitate. Mortalitatea generală este în scădere. Înainte de a apărea partenerii belgieni, nu aveam medic de familie. Datorită tuturor activităților, locuitorii comunei Slatina-Timiș se spitalizează la jumătatea celor din județul Caraș-Severin și undeva la 40% comparativ cu nivelul mediu rural”, a punctat Ioan Suru. 

Un prim pas în îmbunătățirea stării de sănătate a populației din Slatina-Timiș a fost consultarea membrilor comunității asupra serviciilor de care au nevoie.  Astfel, serviciile furnizate au fost centrate pe pacient și au inclus educație pentru sănătate, prevenție primară, monitorizarea bolilor cronice, gestionarea cazurilor de boli cronice (inclusiv planificarea vizitelor la ambulatoriul de specialitate pentru îngrijire spitalicească), vizite la domiciliu pentru vârstnici, servicii de telemedicină (de exemplu, EKG digital efectuat de cardiologii din Timișoara), furnizarea de echipamente de reabilitare etc.

Serviciile preventive s-au bazate pe utilizarea sistemului de testare la patul pacientului – point of care, iar îngrijirea oferită a fost una integrată pe verticală între centrul de asistență medicală primară, asistența ambulatorie și cea spitalicească și pe orizontală cu școala și asistentul social din comună.