În cadrul campaniei vor fi monitorizate manifestările şi actele publice de reabilitare a comunismului. 

Începând cu 1 februarie 2023, IICCMER va lansa Programul de monitorizare a manifestărilor şi actelor publice de relativizare a naturii criminale a regimului comunist „Barometrul nostalgiei comuniste”, se arată într-un comunicat preluat de AGERPRES. 

Concret, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc va monitoriza manifestările publice, producţiile culturale şi ştiinţifice, pe cele de divertisment şi iniţiativele comerciale la originea cărora se află intenţia de promovare, instrumentalizare, revizuire sau ocultare a naturii criminale a regimului comunist. 

Va fi publicat un raport anual

Rezultatele monitorizării vor fi publicate sub forma unui raport anual, al cărui conţinut este menit să stea la baza unor instrumente educaţionale adresate în principal elevilor din ciclul liceal de învăţământ şi nu numai.

„Barometrul nostalgiei comuniste” se încadrează în exemplul şi iniţiativa altor organizaţii şi instituţii din lumea întreagă, al căror scop este combaterea antisemitismului şi consolidarea democraţiei.

De ce s-a dorit o astfel de campanie

IICCMER a explicat că a constatat existenţa unui curent de opinie menit să relativizeze natura criminală a regimului comunist din România, promovând în paralel ideea unei presupuse perioade de înflorire economică, politică şi culturală a ţării, cu precădere în intervalul în care la conducerea ţării s-a aflat Nicolae Ceauşescu.

Prezenţa masivă a înscrisurilor şi a imaginilor pe diverse suporturi, de la articole de îmbrăcăminte la cărţi poştale şi existenţa unei producţii imense multimedia menite să inoculeze ideea comunismului văzut ca „paradis pierdut”, deşi ar putea părea marginală, este cel puţin la fel de nocivă ca şi iniţiativele asumate de eroizare a ofiţerilor din Securitate, se arată în comunicatul de presă.

Sub pretextul divertismentului şi al libertăţii de opinie, astfel de manifestări se adresează cu precădere tinerilor, subminând încrederea acestora în democraţie, prin promovarea unei variante simplificate şi pozitive a ceauşismului. Existenţa unui program naţional educaţional axat pe cunoaşterea crimelor comunismului devine astfel o necesitate stringentă.

„Subliniez faptul că scopul nostru nu este să instituim delictul de opinie sau să facem poliţie intelectuală, ci să înţelegem şi mai ales să oferim instrumente şi argumente educaţionale, care pot fi folosite într-un demers mai larg de cunoaştere profundă a crimelor comunismului. Intenţia IICCMER nu este aceea de a inventa presupuşi «duşmani ai democraţiei», ci de a înţelege de unde vin şi cum se manifestă pericolele la adresa acesteia. Un astfel de proiect nu poate fi unul de «condamnare» a comunismului, căci IICCMER nu are astfel de atribuţii şi nici instrumente ca atare. Ceea ce face IICCMER este să ofere argumente şi temeiuri pentru a nu uita niciodată faptul că regimul comunism a produs efecte criminale pe tot parcursul existenţei sale”, a declarat prof. univ.dr. Daniel Şandru, preşedintele executiv al IICCMER.

Aşa cum a arătat experienţa unor ţări ca Rusia şi Belarus, divertismentul a fost şi încă reprezintă unul dintre cele mai viguroase filoane de inducere a unei false memorii istorice pozitive cu privire la comunism, se precizează în comunicat.

Cu mult înainte de schimbare a politicii acestor state, societăţile au fost „inundate” de producţii cinematografice, festivaluri, pretinse lucrări ştiinţifice şi de popularizare, emisiuni de televiziune concepute în cheia mitologiei eroizante sovietice.

Un astfel de fond cultural a dus la erodarea dramatică a spiritului democratic în societăţile supuse unor astfel de experimente, facilitând reinstaurarea autoritarismului în aceste ţări.