Carnea de pui rămâne un aliment esențial în dieta românilor, însă tot mai mulți consumatori cer transparență și standarde mai ridicate privind bunăstarea animalelor. Un nou studiu realizat de MKOR pentru Asociația FREE arată că trei din patru români (76%) ar cumpăra pui crescut lent, dacă ar avea acces facil la acest produs în magazine, se arată într-un comunicat de presă. 

Puiul, preferința alimentară a românilor

Peste 80% dintre români consumă carne de pui cel puțin o dată pe lună, consolidându-i poziția ca aliment de bază. 51% spun că mănâncă mai mult pui decât în urmă cu un an, invocând gustul, accesibilitatea și versatilitatea acestui tip de carne. Însă, odată cu creșterea consumului, cresc și așteptările față de calitate și transparență.

Consumatorii români devin tot mai conștienți de implicațiile alegerilor alimentare. Peste 59% consideră esențial ca puii să fie crescuți fără acceleratori de creștere, iar 1 din 5 se declară îngrijorați de impactul metodelor industriale asupra sănătății. În plus, jumătate dintre consumatori declară că și-au schimbat obiceiurile de consum în ultimul an, mulți dintre ei în favoarea produselor considerate mai sănătoase sau mai etice.

Eticheta, între neîncredere și lipsă de claritate

Deși 95% dintre consumatori declară că verifică eticheta atunci când cumpără carne de pui, doar jumătate spun că informațiile oferite sunt suficiente pentru a lua o decizie corectă. Testările realizate în cadrul cercetării au arătat că informațiile pozitive sunt vizibile pe ambalaje, în timp ce cele negative sunt omise. Acest lucru a generat sentimentul de înșelare în rândul consumatorilor.

„Mi-e clar acum că lipsa de informații a creat o cumpărare foarte greșită. Dacă toate aceste detalii ar fi disponibile pe etichetă, dacă ar exista un standard, ar deveni un criteriu de selecție important. Aș prefera puiul bio, chiar și la un preț mai mare”, spune un participant focus grup, 25-35 ani.

„Creștere lentă”, „pui convențional”, „natural” – sunt termeni percepuți diferit de la un ambalaj la altul. Doar 24% dintre români înțeleg ce presupune creșterea convențională, în timp ce „puiul cu creștere rapidă” e intuit corect de 83%.

Lipsa de standardizare și absența unor informații cheie (precum viteza de creștere, densitatea din ferme sau tratamentele aplicate) alimentează neîncrederea.

Consumatorii cer opțiuni etice și clare

76% dintre respondenți ar cumpăra carne de pui cu creștere lentă, dacă aceasta ar fi disponibilă. Dorința e clară: românii își doresc opțiuni care susțin un stil de viață mai sănătos și o relație mai responsabilă cu mediul și animalele.

Există o cerere clar exprimată pentru transparență, etichetare comparabilă și produse crescute în condiții superioare de bunăstare. 

Prețul nu este un impediment major – consumatorii sunt dispuși să plătească între 23 și 30 lei pe kilogram pentru puiul cu creștere lentă, dacă informațiile despre proveniență și condiții de creștere sunt clare și transparente.

„Consumatorii merită să aibă acces la informații clare și transparente pentru a putea face alegeri conștiente și corecte la raft. În prezent, mențiunile obligatorii de pe etichete nu oferă clarificări despre condițiile reale în care au fost crescuți puii. Termeni precum «crescut la sol» pot crea impresia greșită că animalele au avut acces la aer liber, deși nu este cazul. Interesul pentru pui crescuți în condiții bune, proveniți din surse etice, este tot mai mare, ceea ce indică o schimbare semnificativă pe piață, iar în acest context, producătorii vor trebui să , acorde o atenție sporită transparenței, calității și certificărilor”, declară Alexandra Ștefan, managerul de proiect al Asociației FREE Animals. 

Aceste schimbări de comportament confirmă că sustenabilitatea devine un criteriu din ce în ce mai important în deciziile de cumpărare ale românilor și deschide în același timp oportunități pentru producători și retaileri.

Despre studiu

Raportul „Consumatorul modern și alegerile etice: Pui crescuți în condiții de bunăstare” este o cercetare realizată de Asociația FREE în parteneriat cu MKOR, cu scopul de a înțelege mai bine obiceiurile, percepțiile și așteptările consumatorilor români în privința cărnii de pui și a etichetării.

• Mărimea eșantionului: N=1000 respondenți + 4 focus grupuri. 
• Caracteristicile eșantionului: reprezentativ la nivel național după gen, vârstă și distribuție geografică. 
• Target: populația generală a României cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani.
• Metodă de cercetare: sondaj de opinie (CAWI).
• Perioada: martie-aprilie 2025.
• Abordare: online, prin Panelul MKOR.